Premieră: Mai multe asigurări obligatorii pentru locuinţe decât poliţe facultative, în 2016

Numărul poliţelor PAID (asigurarea obligatorie de locuinţe) a crescut cu 6,6% în 2015, iar nivelul primelor brute subscrise (PBS) a urcat cu 6,5%, în timp ce numărul poliţelor facultative a scăzut cu 2,45%, iar suma primelor brute subscrise a coborât cu 3,8%, a declarat, sâmbătă, Aurel Badea, responsabil Secţiune Asigurări de Bunuri şi Proprietăţi Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR).

Potrivit acestuia, numărul poliţelor facultative a ajuns la circa 1,79 milioane, în timp ce poliţele PAID se apropie de 1,6 milioane. Ca nivel al PBS, asigurările de locuinţe obligatorii au crescut la 135 milioane de lei, de la 127 milioane de lei, în 2014, iar la cele facultative au coborât la 336 milioane de lei, de la 349 milioane de lei, în 2014.

‘Trendul a avut o evoluţie semnificativă în 2011, apoi poliţele Astra, după care s-au întâmplat diverse lucruri. În 2013, s-a modificat legislaţia şi franşiza PAD a devenit obligatorie. Au început să scadă poliţele facultative. În 2014 – 2015, s-a modificat din nou legislaţia şi am ajuns la circa 1,79 milioane de poliţe. PAID e în creştere, se apropie de 1,6 milioane de poliţe. În perioada 2014 – 2015, am avut o creştere la PAID cu 6,5%, o scădere la facultativ undeva în jur de 4%, pentru că a mai scăzut şi prima medie. Este spre 4% volumul de prime brute subscrise’, a spus Badea. 

Acesta a subliniat că piaţa de asigurări de locuinţe facultative este una foarte competitivă, iar pentru 2016 asigurătorii estimează o creştere în continuare a asigurărilor PAID, iar piaţa poliţelor facultative pentru locuinţe va rămâne pe loc sau poate va mai scădea uşor.

‘Actorii prezenţi în piaţă sunt interesaţi de creştere şi investesc în servicii, în primă, în competitivitate. Ca şi aşteptare pentru 2016, estimăm că PAID-ul va creşte în continuare. Până unde va creşte, nu e foarte clar, dar probabil că până la 1,7 milioane de poliţe, şi ne aşteptăm ca poliţele facultative să rămână acolo – asta este o estimare grosieră – sau chiar să mai scadă uşor. Dacă ne uităm la trend şi la măsurile legislative luate în 2014, este posibil să scadă în continuare, adică acei clienţi care au cumpărat până acum poliţă obligatorie şi poliţă facultativă să renunţe la poliţa facultativă şi în special în anumite zone ale ţării, în mediul rural, unde veniturile sunt mici. Depinde foarte mult ce se va întâmpla şi în zona de legislaţie, cum va arăta posibila modificare a Legii 260, despre care se discută’, a spus Aurel Badea.

Şi ca nivel al primelor, specialiştii în asigurări se aşteaptă la o scădere la poliţele obligatorii pentru locuinţe.

‘Pentru că este o piaţă competitivă, ne aşteptăm ca volumul de prime în zona facultativă, unde sunt 336 de milioane de lei, posibil să scadă în continuare. Chiar dacă avem o creştere a numărului de poliţe, pentru că e o piaţă competitivă, va scădea prima medie şi atunci posibil să scadă şi volumul de prime. Asigurările de locuinţe sunt profitabile, au o marjă de profit estimată undeva în jur de 15-20% la facultative – depinde de fiecare companie cum îşi gestionează portofoliul, dacă are cheltuieli de achiziţie mai mari sau mai mici. Comisioanele sunt aici între 25 şi 35% piaţă, deci o pondere importantă de cheltuieli este dată de comisioane”, a subliniat reprezentantul UNSAR.

În plus, ar mai fi un motiv pentru care este posibil ca portofoliul de poliţe facultative să scadă în 2016 faţă de 2015, şi anume falimentul companiei Astra şi problemele pe care le întâmpină Carpatica Asig şi City Insurance.

‘Astra a operat până în august 2015 şi avea un portofoliu semnificativ de poliţe facultative, în jur de un milion de poliţe, cred. Clienţii de la Astra, o parte au migrat sau vor migra spre alte companii, alţii nu îşi mai fac asigurare facultativă. Ceilalţi doi actori care sunt sau vor fi cu probleme – Carpatica şi City Insurance – nu au o prezenţă foarte mare în segmentul ăsta, dar nu sunt nici chiar zero. Dacă trei actori care aveau un portofoliu mai mare sau mai mic de poliţe facultative nu vor mai opera în piaţă, atunci este foarte posibil ca acest număr să se ducă spre 1,7 milioane sau sub. În acelaşi timp, restul de jucători sunt competitivi şi încearcă să crească, deci este posibil să preia o parte din portofoliu. Dar este posibil să piardă şi clienţi’, a explicat Badea.

Întrebat dacă motivul pentru care numărul de poliţe PAID a crescut este faptul că legea a condiţionat achiziţia unei poliţe facultative de cumpărarea unui PAD, situaţie care i-a afectat pe cei care au contractat un credit imobiliar, sau românii au conştientizat necesitatea încheierii unei poliţe obligatorii de locuinţă, Aurel Badea a admis cele două posibilităţi, dar a spus că, în opinia sa, ar mai fi o cauză, şi anume poliţele de asigurare emise de bănci, respectiv bancassurance. 

‘Cred că sursa principală de creştere aici sunt poliţele multianuale emise în trecut, începând cu 2005, 2006, 2007, pentru că sunt poliţe valabile pe 10-20 de ani. Mă refer la acele poliţe de asigurare emise în zona de bănci, bancassurance. Ele, practic, au fost ocolite de modificările legislative. Până la modificarea Legii 260, poliţele multianuale rămâneau neschimbate. Acum, toate aceste poliţe, la prima aniversare, urmau să fie modificate, introdusă franşiza şi ataşată o poliţă PAID. Asta cred eu că este sursa principală. Sigur, a doua sursa poate să fie şi că un asigurător facultativ este obligat să verifice existenţa unei poliţe obligatorii înainte de a o încheia pe cea facultativă. Eu cred – şi e o opinie personală, nu am date obiective să vă confirm asta – este zona de bancassurance’, a precizat Badea.

Potrivit acestuia, în zona de bancassurance erau circa 400.000 de poliţe, în 2014. Dacă aceste 400.000 de poliţe se adaugă numărului de poliţe PAID, se poate ajunge la 1,9 milioane. 

‘În zona de bancassurance, erau cam 400.000 de poliţe în 2014. Dacă la aceste 400.000 de poliţe nu a trecut un an până s-a închis aplicaţia, dacă le mutăm pe toate în zona de aici (poliţele PAID – n. r.), de la 1,5 milioane se poate ajunge la 1,9 milioane în zona PAID şi cred că probabil cam acolo se vor duce până la finele lui 2016’, a subliniat specialistul UNSAR. 

Începând cu 27 iulie 2013, poliţele facultative s-au emis obligatoriu cu ‘franşiza PAD’ (pentru riscurile de catastrofă doar excedent peste suma de 20.000/10.000 euro, acoperită de PAID). La 31 decembrie 2014, aproximativ 20% dintre locuinţele din România erau asigurate facultativ şi 18% obligatoriu. Gradul de penetrare în mediul rural este unul extrem de scăzut. În topul celor mai reduse penetrări la asigurările facultative, în jur de 10%, se află judeţele Gorj, Olt, Teleorman, Mehedinţi şi Vaslui (similar PAID).

Cel mai mare grad de penetrare se înregistrează în zona Bucureşti-Ilfov de 44%. 

Polita de asigurare obligatorie PAD acopera daunele produse de trei riscuri de catastrofe naturale: cutremur, inundatie si alunecare de teren. Pretul unei polite care acopera suma de 20.000 de euro este de 20 de euro pe an pentru locuintele de tip A, adica cele construite din caramida, beton armat sau orice alt material rezultat in urma unui tratament termic si/sau chimic. Imobilele de tip B, adica cele construite din caramida nearsa sau orice alt material nesupus unui tratament termic si/sau chimic, pot fi asigurate prin intermediul politei PAD contra sumei de 10 euro pe an, pentru o despagubire de 10.000 de euro.