„Am reafirmat hotărârea noastră de opune veto noului buget dacă nu găsim o soluţie care este bună pentru UE în ansamblu, nu doar pentru unele dintre membrele ei”, a scris Morawiecki pe pagina sa de Facebook, potrivit Reuters, relatează Agerpres.
„I-am spus astăzi cancelarului (german) că Polonia doreşte mai multe eforturi pentru a se găsi cât mai repede posibil o soluţie care să garanteze dreptul tuturor statelor membre şi să respecte procedurile din tratate”, a adăugat şeful executivului polonez.
Discuţia lui Morawiecki cu Merkel are loc la o zi după de premierul polonez a fost la Budapesta pentru a-şi coordona poziţia pe acest subiect cu omologul său ungar Viktor Orban.
„Obiectivul nostru este să prevenim un mecanism care nu va consolida, ci va submina statul de drept în interiorul UE prin degradarea lui la un instrument politic. Condiţionalitatea propusă eludează Tratatul UE, foloseşte definiţii vagi şi termeni ambigui, fără criterii clare asupra justificării sancţiunilor şi nu cuprinde garanţii procedurale concrete”, au menţionat cei doi premieri într-o declaraţie comună după aceste discuţii.
Ei consideră că introducerea unei asemenea condiţionalităţi se poate face numai prin modificarea tratatelor UE în urma unei conferinţe interguvernamentale şi au propus ca mai întâi ”să fie puse la dispoziţie fondurile necesare cât mai repede posibil” şi apoi ”să vedem dacă trebuie să legăm statul de drept şi interesele financiare ale Uniunii”.
Ungaria se teme în special că va fi sancţionată pentru măsurile ei împotriva migraţiei şi pentru chestiunile ce ţin de identitatea de gen, precum înscrierea definiţiei familiei tradiţionale în Constituţie propusă recent de guvernul de la Budapesta, în timp ce Polonia se află în conflict cu instituţiile europene pe tema reformelor judiciare şi a drepturilor persoanelor LGBT.
În cadrul unui vot preliminar la reuniunea de săptămâna trecută a reprezentanţilor permanenţi ai statelor UE, Polonia şi Ungaria şi-au pus în aplicare ameninţarea că vor bloca prin veto bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi planul de redresare ”Next Generation” (de 750 de miliarde de euro), dacă va fi adoptat acordul convenit la începutul lunii între Parlamentul European şi preşedinţia germană a Consiliului UE privind introducerea criteriului condiţionalităţii.
Acest acord, adoptat la acea reuniune prin majoritate calificată, prevede că, la propunerea Comisiei Europene şi cu aprobarea unei majorităţi calificate a statelor membre, vor putea fi suspendate fondurile europene în cazul statelor membre acuzate că încalcă statul de drept (independenţa justiţiei, a presei, drepturile fundamentale etc), mecanism considerat de guvernele polonez şi ungar un instrument arbitrar bazat pe criterii politice şi ideologice.