După ce va fi aprobat de Guvern, noul proiect legislativ trebuie să treacă prin Parlament, un proces care ar putea dura mai multe luni.
Cu 38 de milioane de locuitori, Polonia consumă în prezent 14 miliarde de metri cubi de gaze pe an, din care două treimi sunt importate din Rusia. Polonia vrea să-şi reducă dependenţa de gazele ruseşti şi mizează pe gazele de şist, însă până acum aceste speranţe s-au redus ca urmare a rezultatelor slabe ale forajelor, birocraţiei şi incertitudinilor legislative.
Autorităţile de la Varşovia au eliberat peste 100 autorizaţii de explorare a gazelor de şist (atât companiilor poloneze cât şi firmelor străine precum Chevron). Cu toate acestea, numărul sondelor finalizate în 2013 a scăzut la 12 de la 24 în 2012, după ce o serie de companii străine precum Marathon Oil Corp. şi Talisman Energy Inc. au renunţat la proiectele din Polonia.
‘Astăzi am înţeles că, pentru a putea profita de pe urma gazelor de şist trebuie mai întâi să începem să le extragem’, a declarat Tusk la o conferinţă de presă alături de noul ministru polonez al Mediului, Maciej Grabowski. ‘Trebuie să reducem birocraţia referitoare la explorarea gazelor de şist. Pentru a încuraja explorare trebuie să pregătim o lege mai relaxată’, a adăugat Tusk. Acesta a precizat că în noua lege se va renunţa la ideea creării unui operator de stat, care să aibă o participaţie la fiecare licenţă pentru a putea controla investiţiile, o propunere criticată de companii.
La rândul său, ministrul polonez al Mediului, Maciej Grabowski, a estimat miercuri că în acest an ar putea fi efectuate 30 de foraje pentru gaze de şist, ceea ce ar duce numărul total la 85. ‘Anul acest va fi un an de cotitură pentru gazele de şist’, a declarat Maciej Grabowski, care a fost numit ministru al Mediului la finele anului trecut pentru a accelera lucrările la cadrul legislativ care reglementează gazele de şist.
Potrivit raportului US Energy Information Agency (EIA), Polonia are cele mai mari rezerve de gaze de şist din Europa (4.190 miliarde de metri cubi), urmată de Franţa (2.879 miliarde de metri cubi) şi România, cu o rezervă recuperabilă estimată la 1.444 de miliarde de metri cubi de gaze de şist.