Premierul Tudose a anunţat că nu susţine legea privind statutul Casei Regale. Bădălău: Tudose nu este şeful PSD
”Mâine discutăm”, a spus Liviu Dragnea pe holurile Parlamentului.
”Eu am declarat că personal consider că acel palat (Elisabeta – n. red.), în nume personal vă spun încă o dată, ar trebui să-i revină statului român, Casa Regală având domeniile retrocedate de către stat”, a spus la rândul său şi premierul Mihai Tudose.
Anterior declaraţiilor din Parlament, prim-ministrul spusese într-o întâlnire cu jurnaliştii că Guvernul va aviza negativ proiectul de lege, scrie News.ro.
„România, din câte ştiu eu, e republică, nu monarhie. Casa Regală are suficiente proprietăţi – Săvârşin, Peleş – unde îşi poate stabili reşedinţa”, a declarat prim-ministrul Mihai Tudose într-o întâlnire cu jurnaliştii.
Şeful Guvernului a adăugat că va aviza negativ iniţiativa legislativă privind statutul Casei Regale.
Întrebat despre cele spuse de premier, preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, a declarat: ”Tudose nu este şeful PSD”.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, au depus pe 7 noiembrie la Parlament iniţiativa legislativă pentru reglementarea statutului juridic al Casei Regale a României.
Propunerea legislativă prevede recunoaşterea acesteia ca persoană juridică de drept privat şi acordarea statutului de utilitate publică. În plus, legea propune recunoaşterea poziţiei de Şef al Casei Regale a României, ca poziţie onorifică, asimilată protocolar cu aceea a unui fost şef de stat, şi cuprinde o serie de prevederi care vor asigura desfăşurarea optimă a activităţilor şi funcţiilor de reprezentare ale acesteia.
Tăriceanu a precizat că iniţiativa depusă de el împreună cu Liviu Dragnea privind statutul Casei Regale nu prevede nivelul cheltuielilor, bugetul urmând să fie aprobat anual de Guvern, dar a spus că nu vor fi costuri mari.
”Propunerea pe care am avansat-o de adoptare a unui statut de funcţionare a Casei Regale care urmăreşte câteva lucruri foarte importante. Casa regală a militat şi în trecut, mă refer din 1990 până încoace, pentru promovarea tradiţiilor istorice legate de suveranitatea şi independenţa României, pentru imaginea României, pentru promovarea unor personalităţi şi instituţii şi cred că acest lucru trebuie să continue şi în perspectiva următoare pe temen lung. De aceea am făcut această iniţiativă legislativă”, a afirmat Tăriceanu.
El a menţionat că în proiect sunt detaliate toate acţiunile care se urmăresc a fi derulate de Casa Regală şi care vor trebui, pentru că sunt în folosul statului român, să fie susţinute de statul român.
”Ştiu că există multe discuţii în legătură cu bugetul care va fi utilizat, am văzut nişte sume mirobolante vehiculate, nu au nicio legătură cu realitatea. Ceea ce pot să vă spun este că costurile acestea vor fi aprobate în fiecare an pe bază de proiecte de către Guvern. Nu revine legii de a stabili un plafon sau o sumă minimă, ele vor fi stabilite prin hotărâre de Guvern”, a adăugat preşedintele Senatului.
”În perioada în care am condus Guvernul am acordat statutul de reprezentant special al Guvernului României atât Principesei Margareta, cât şi Principelui Radu, că a existat un buget de funcţionare pe perioada respectivă, un buget modest, care a permis derularea unor activităţi ale Casei Regale în favoarea României şi cred că acestă tradiţie trebuie perpetuată”, a completat Tăriceanu.
În privinţa costurile, el a dat asigurări că acestea nu vor fi mari.
”Costurile nu sunt de natură să ne preocupe, având în vedere că partea administrativă va fi asigurată de un personal de maximum 20 de persoane. Dar sigur că ele vor fi stabilite de Guvern, tot aşa cum v-am spus şi în funcţie de agenda de întâlniri, de acţiuni pe care Casa Regală le va propune şi revine Guvernului să aloce banii repsectivi”, a afirmat Tăriceanu.
Întrebat despre alte beneficii, cum ar fi Palatul Elisabieta, preşedintele Senatului a replicat: ”N-aş spune că este un beneficiu, neapărat. Palatul Elisabeta în momentul de faţă este în folosinţa Casei Regale şi propunerea noastră este ca în următorii 49 de ani să fie menţinută aceeaşi situaţie juridică: de folosinţă”.