Premierul turc: Suma de 3 miliarde euro promisă de UE pentru criza refugiaţilor s-ar putea să nu fie suficientă

Economica.net
22 01. 2016
229165_43270000

Ankara şi UE au ajuns în noiembrie 2015 la un acord destinat să stăvilească fluxul de migranţi către blocul comunitar. Peste un milion de migranţi, în cea mai mare parte refugiaţi, au intrat în Europa în 2015.

”Cauza profundă a acestei crize a refugiaţilor nu este Turcia, şi nimic altceva având legătură cu Turcia. Turcia este ţara cea mai afectată. Nu noi exportăm o criză, ci a fost exportată o criză în Turcia. Acum, ea a devenit o criză europeană”, a declarat Davutoglu, într-un interviu pentru DPA, făcând referire la războaiele din Siria şi Irak.

Potrivit guvernului de la Ankara, aproape 3 milioane de refugiaţi, în majoritate sirieni, au intrat în Turcia.

Suma de ”3 miliarde de euro este doar pentru a arăta voinţa politică de a împărţi povara (crizei). O vom revizui din nou, şi din nou, deoarece nimeni nu ştie cât va dura”, a afirmat Davutoglu, referindu-se la războiul din Siria, care a izbucnit în 2011.

”Nu cerşim bani de la UE”, a subliniat Davutoglu, adăugând că Turcia a cheltuit 10 miliarde de euro din banii săi pentru refugiaţi.

În interviu, Davutoglu a afirmat, de asemenea, că forţele de securitate turce îşi vor continua operaţiunile împotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) în sud-estul Turciei, soldate deja cu sute de morţi, fără să existe nici un semn că procesul de pace va fi reluat.

În iulie 2015, armistiţiul care dura de doi ani între Ankara şi PKK a fost rupt şi procesul de pace care înregistrase unele progrese s-a oprit. În decembrie, Turcia şi-a intensificat operaţiunile împotriva PKK. Armata a indicat că a ucis peste 640 de militanţi în ultimele cinci săptămâni.

În mai multe oraşe au fost introduse restricţii de circulaţie care durează de săptămâni de zile, provocând îngrijorare din partea organizaţiilor pentru drepturile omului. Amnesty Internaţional a afimat că Turcia a impus ”o pedeapsă colectivă” şi a avertizat că cetăţenii de origine kurdă sunt privaţi de alimentarea cu apă şi de servicii medicale.

”Vom continua aceste operaţiuni până când vor depune armele, până când vor înceta să mai plaseze mine pe străzile din oraşe”, a declarat Davutoglu. ”Aceste operaţiuni vor continua până când în toate oraşele nu vor mai exista nici un fel de grupuri armate ilegale”, a adăugat premierul turc.

Violenţele cu care se confruntă regiunea cu populaţie majoritar kurdă din sud-estul Turciei durează de decenii şi s-au soldat cu moartea a peste 40.000 de persoane. Multe persoane din cadrul minorităţii kurde se plâng de discriminare sistematică.