Victor Ponta a demisionat. Mircea Duşa, premier interimar. Ce urmează

„Îmi depun mandatul de premier şi fac acest lucru pentru că rezist adversarilor politici, dar niciodată nu mă bat cu oamenii. Suferinţa şi supărarea legitime ale oamenilor nu trebuie să degenereze într-un joc politic cu efecte imposibil de anticipat. Agresiunea este un cost pe care nu trebuie să ni-l asumam. Sper ca depunerea mandatului să satisfacă aşteptările celor care au protestat şi să revenim la raţiune şi la ratiuni sociale pentru a rezolva problemele din România.”, a declarat premierul Ponta.

Premierul demisionar Victor Ponta a anunţat că actualul Cabinet îşi va îndeplini atribuţiile până la formarea noului guvern.

„Până la momentul formării unui nou guvern, în urma discuţiilor între preşedinte şi partidele parlamentare, ne îndeplinim atribuţiile de fiecare zi şi imediat ce noul guvern va fi instalat, putem să predăm o situaţie economică şi socială mult mai bună decât cea pe care am preluat-o. Procedurile politice urmează în cursul zilei”, a spus Ponta, la Palatul Victoria, într-o declaraţie de presă, în care a anunţat că îşi depune mandatul.

Ponta a precizat că la ora 16,00 va avea loc o şedinţă specială a Guvernului, în care le va mulţumi miniştrilor cu care a lucrat şi pentru a pregăti perioada de tranziţie către viitorul Cabinet.

Premierul demisionar Victor Ponta a declarat miercuri că justiţia va stabili răspunderea juridică în cazul tragediei de la clubul Colectiv, el considerând că principalii vinovaţi în acest caz sunt ‘lăcomia şi iresponsabilitatea’.

‘Răspunderea juridică va fi stabilită de către justiţie şi am văzut că a început acest lucru. Sper doar să nu fie vorba de răzbunare, ci doar de responsabilitate juridică. Şi, să nu ne păcălim, principalii vinovaţi sunt lăcomia şi iresponsabilitatea. Dacă pedepsim pe altcineva, şi nu lăcomia şi iresponsabilitatea, vom repeta aceste tragedii’, a susţinut premierul la Palatul Victoria.

Constituţie: Preşedintele desemnează un premier interimar şi, după consultări cu partidele, un candidat pentru funcţia de prim-ministru

Un premier interimar din rândul actualilor membri ai Guvernului, desemnat de către preşedintele Klaus Iohannis, şi demararea de către şeful statului a consultărilor cu partidele reprezentate în Parlament în vederea numirii unui candidat pentru funcţia de prim-ministru se numără printre paşii constituţionali ce trebuie parcurşi, în perioada imediat următoare, pentru formarea unui nou Cabinet.

Conform articolului 106 al Constituţiei României, ”funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege”.

La articolul 107, alineatul (3), se prevede că ”dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern”. Conform legii fundamentale, aceste prevederi ”se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile”, se precizează la aliniatul (4) al aceluiaşi articol.

Totodată, articolul 110, referitor la încetarea mandatului, prevede la alineatul (2) că Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.

Următoarele două alineate din acelaşi articol arată că în situaţiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103, iar Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

Constituţia României prevede, la articolul 103, alineatul (1), că pentru învestitura unui guvern ”Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

La acelaşi articol se stipulează: ”Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”. Alineatul 3 precizează că ”Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.