Paleta candidaţilor arată că Nobelul, considerat cea mai prestigioasă recompensă din lume, poate încorona de la lupte intelectuale împotriva enigmelor naturii şi până la cele, mai periculoase, împotriva încălcării drepturilor omului.
Luni vor fi onorate progresele înregistrate în cunoaşterea corpului uman, urmând ca Göran Hansson, secretarul Comitetului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, să dezvăluie laureaţii, la ora 9.30 GMT (12.30, ora României), la Institutul Karolinska, la Stockholm.
Marţi ar putea fi încoronaţi cercetătorii care au descoperit bosonul Higgs, un progres considerat una dintre marile realizări ştiinţifice ale secolului. Fără această particulă, afirmă teoreticienii, noi şi toţi atomii universului nu am exista.
Totuşi cercetătorii ar putea să mai aştepte. În mod oficial, există o posibilitate, chiar dacă îndepărtată, ca particula descoperită să nu fie bosonul Higgs pe care o caută fizicienii, ci o particulă nouă.
Recompensarea acestei descoperiri provoacă unele dileme. Să fie premiaţi teoreticienii sau practicienii? Cum să răsplăteşti o descoperire care a necesitat efortul a mii pe persoane?
În opinia lui Maria Gunther Axelsson, o jurnalistă în domeniul ştiinţific de la cotidianul suedez Dagens Nyhteter, premiul Nobel pentru Fizică va recunoaşte natura colectivă a acestei descoperiri. Ea preconizează că acesta va fi împărţit de unul dintre primii doi teoreticieni, belgianul François Englert (Robert Brout a decedat) şi autorii primelor rezultate experimentale, italiana Fabiola Gianotti şi americanul Joseph Incandela.
Pentru Premiul Nobel pentru Pace, vineri, au fost nominalizaţi 259 de candidaţi. Dar Institutul norvegian Nobel le păstrează numele secrete.
Pakistaneza care a supravieţuit după ce fost împuşcată în cap de către talibani care voiau să îi oprească lupta în favoarea accesului la educaţie al fetelor, Malala, este prezentată ca favorită, cu un scor de doi la unu la casa de pariuri Paddy Power.
Vârsta sa foarte fragedă, 16 ani, a provocat deja o dezbatere. „Nu sunt sigur că ar fi convenabil, din punct de vedere etic, ca Premiul Nobel pentru Pace să fie acordat unui copil”, a declarat pentru agenţia norvegiană de presă NTB Tilman Brück, directorul Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (Sipri).
Între alţi favoriţi ai pariorilor figurează Denis Mukwege, un medic care înregrijeşte femei violate în Republica Democratică Congo, şi Bradley Manning, un fost militar american condamnat pentru transmiterea unui adevărat munte de documente confidenţiale site-ului WikiLeaks.
Pentru Premiul Nobel pentru Literatură, Ladbrokes îl plasează în capul listei pe japonezul Haruki Murakami (trei la unu), urmat de americana Joyce Carol Oates (şase la unu), şi de mai puţin cunoscuţii Peter Nadas (şapte la unu), un ungur, şi norvegianul Jon Fosse (nouă la unu).
Data anunţului nu este cunoscută încă, chiar dacă în mod tradiţional acest premiu este decernat joi, între Nobelul pentru Chimie, şi Nobelul pentru Pace.
În privinţa Nobelului pentru Chimie, Lena Nordlund, o jurnalistă în domeniul ştiinţific de la postul public suedez de radio, spunea că nu există un favorit clar.
Premiul Nobel pentru Economie încheie în mod tradiţional sezonul, acesta urmând să fie decernat pe 14 octombrie.
Favoriţi sunt nişte americani. Hubert Fromlet, un economst suedez care are mai multe prognosticuri corecte la activ, a avansat pentru cotidianul Svenska Dagbladet numele lui Robert Barro (Harvard) şi al lui Stephen Ross (MIT). El crede şi în şansele unui francez, mai degrabă tânăr în comparaţie cu media vârstei laureaţilor Nobelului pentru Economie, Jean Tirole (Toulouse School of Economics).