Premiul Nobel pentru Economie – Ben Bernanke, Douglas Diamond şi Philip Dybvig, pentru cercetări asupra crizelor financiare şi băncilor

O importantă constatare a cercetărilor lor se referă la motivul pentru care este vitală evitarea colapsurilor băncilor, scrie Agerpres.

Marea Depresiune din anii ’30 a paralizat economiile mondiale mulţi ani şi a avut consecinţe semnificative în societate. Totuşi, au fost mai bine gestionate crizele financiare următoare datorită informaţiilor din cercetările laureaţilor din 2022. Ei au demonstrat importanţa prevenirii colapsurilor extinse ale băncilor.

„Toţi avem un tip de relaţie cu băncile. Venitul nostru este într-un cont bancar şi folosim mijloacele de plăţi ale băncii, cum ar fi aplicaţiile de mobile banking sau cardurile bancare, când facem cumpărături la magazin sau plătim nota de plată la restaurant. La un moment dat în vieţile noastre, mulţi dintre noi vor avea nevoie să ia un credit bancar mare, de exemplu pentru achiziţionarea unei case sau a unui apartament. Aceleaşi principii se aplică şi afacerilor – ele trebuie să fie capabile să facă şi să primească plăţi şi să-şi finanţeze investiţiile. În cele mai multe cazuri, aceste servicii sunt furnizate de bănci. Considerăm de la sine înţeles că aceste servicii funcţionează cum ar trebui, poate cu excepţia unor problemele tehnice de scurtă durată. Uneori, totuşi, părţi sau întregul sistem bancar se prăbuşeşte şi apar crizele financiare. Băncile importante cad, împrumuturile devin mai scumpe sau imposibile, scad preţurile pentru proprietăţile imobiliare sau alte active. Dacă aceste evoluţii nu sunt oprite, întreaga economie poate intra într-o spirală descendentă, cu creşteri rapide ale şomajului şi falimentelor. Unele dintre cele mai mari colapsuri economice din istorie au fost crize financiare. Dacă colapsurile bancare pot provoca atât de multe pagube, cum ne putem descurca fără bănci? Trebuie băncile să fie instabile şi, dacă este aşa, de ce? Poate societatea să îmbunătăţească stabilitatea sistemului bancar? De ce durează atât de multe consecinţele unei crize bancare? Şi, dacă băncile se prăbuşesc, de ce nu pot fi înfiinţate imediat altele noi astfel încât economia să-şi revină rapid? La începutul anilor ‘1980, laureaţii din acest an – Ben Bernanke, Douglas Diamond şi Philip Dybvig – au pus bazele ştiinţifice pentru cercetările moderne din acest domeniu”, notează site-ul nobelprize.org.

Diamond şi Dybvig au dezvoltat modele teoretice care explică de ce există băncile, cum rolul lor în societate le face vulnerabile la zvonuri privind colapsul lor iminent şi cum societatea poate atenua această vulnerabilitate. Aceste cunoştinţe formează fundaţia reglementării bancare moderne.

Prin analize statistice şi cercetări ale surselor istorice, Bernanke a demonstrat cum colapsul băncilor a jucat un rol decisiv în Marea Depresiune din anii ‘1930, cea mai gravă criză economică din istoria modernă. Colapsul sistemului bancar explică de ce efectele economice negative au fost nu doar extinse, ci şi de lungă durată.

Cercetările lui Bernanke arată că crizele bancare pot avea în mod potenţial consecinţe catastrofale, ceea ce indică importanţa reglementărilor privind funcţionarea corespunzătoare a băncilor, fiind de asemenea motivul din spatele deciziilor cruciale din timpul crizei financiare din 2008-2009. În acea perioadă, Bernanke a fost preşedinte al Rezervei Federale a SUA (Fed) şi a putut implementa rezultatele cercetărilor sale. Ulterior, când pandemia a lovit în 2020, au fost luate măsuri semnificative pentru evitarea unei crizei financiare globale.

Cercetărilor laureaţilor au jucat un rol important în asigurarea faptului că aceste crize recente nu vor avea ca efect noi crize economice majore, cu consecinţe devastatoare asupra societăţii.

Ben Bernanke, fost preşedinte al Rezervei Federale a SUA (Fed), este acum la Institutul Brookings, în Washington, în timp ce Douglas Diamond este economist la Universitatea din Chicago, iar Philip Dybvig lucrează la Universitatea Washington, în St. Louis.

Majoritatea laureaţilor din anii precedenţi au fost din Statele Unite. Doar două femei au obţinut Premiul Nobel pentru Economie, Elinor Ostrom în 2009 şi Esther Duflo în 2019.

Premiile vor fi decernate pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea lui Alfred Nobel. Fiecare premiu este însoţit de un cec în valoare de zece milioane de coroane suedeze (912.000 de euro).

Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de Banca Centrală a Suediei şi a fost decernat prima dată în 1969. Premiul este finanţat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanţate de Fundaţia Nobel.

ează moartea lui Alfred Nobel. Fiecare premiu este însoţit de un cec în valoare de zece milioane de coroane suedeze (912.000 de euro).

Premiul Nobel pentru Economie a fost instituit în anul 1968 de Banca Centrală a Suediei şi a fost decernat prima dată în 1969. Premiul este finanţat de Banca Centrală a Suediei, spre deosebire de celelalte premii, care sunt finanţate de Fundaţia Nobel.