Presată de Uniunea Europeană, Polonia dă înapoi și acceptă să facă o concesie în domeniul justiției
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2021/08/6988696842_642dcaa33b_b-560x420.jpg)
„Vom suprima Camera disciplinară (a Curţii Supreme) în forma în care funcţionează în prezent şi astfel va dispărea şi obiectul litigiului (cu UE)”, a declarat preşedintele PiS (Lege şi Justiţie) într-un interviu acordat agenţiei poloneze de presă PAP.
Primele propuneri de schimbare urmează să fie prezentate în septembrie, a menţionat politicianul polonez.
La 14 iulie, Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a ordonat Poloniei să pună capăt imediat activităţilor Camerei disciplinare, care este însărcinată cu supervizarea judecătorilor şi le poate ridica imunitatea. CJUE a explicat că acest for „nu oferă toate garanţiile de imparţialitate şi independenţă” şi nu este „ferit de influenţe directe sau indirecte ale puterii legislative şi executive”.
Tribunalul Constituţional polonez a sfidat însă Bruxellesul şi a apreciat că măsurile provizorii decretate de CJUE „nu sunt conforme” cu Constituţia Poloniei, iar ca urmare Comisia Europeană a dat termen Varşoviei până pe 16 august să promită că va respecta deciziile CJUE, sub ameninţarea sancţiunilor financiare, aminteşte France Presse. Săptămâna aceasta, preşedinta Curţii Supreme a anunţat îngheţarea provizorie a activităţilor controversatei camere.
„Nu recunosc astfel de hotărâri (ale CJUE), întrucât ele merg clar dincolo de tratate şi extind competenţa tribunalelor UE”, a subliniat Kaczynski în interviul citat, adăugând că „totuşi, obiectul litigiului există fără îndoială”.
Un alt diferend important
Nu este singurul diferend pe tema justiției pe care Polonia îl are cu Bruxelles-ul. În data de 21 mai, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis ca Polonia să închidă rapid mina de de cărbune de la Turow, situată în apropiere de graniţa cu Republica Cehă.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a catalogat verdictul ca fiind contrar principiilor fundamentale ale Uniunii Europene. Decizia CJUE a venit în răspuns la o acţiune formulată de guvernul ceh pentru a obţine de urgenţă oprirea funcţionării minei de lignit de la Turow, cazul urmând să fie examinat pe fond mai târziu. Cehia a invocat poluare puternică produsă de exploatarea minieră.
Pe 24 mai, șeful Guvernului Polonez a anunțat că autorităţile de la Varşovia vor menţine deschisă mina de cărbune de la Turow.
„Nu intenţionăm să închidem mina şi nu vom accepta acest lucru deoarece asta a pune în pericol aprovizionarea energetică a Poloniei”, a declarat atunci Mateusz Morawiecki într-o conferinţă de presă. Premierul a adăugat că Polonia va încerca să demareze negocieri cu ţara vecină Cehia, cea care a sesizat CJUE şi a obţinut o decizie pentru oprirea exploatării minei de la Turow.
Premierul Morawiecki a mai spus că decizia CJUE este una „periculoasă” din punct de vedere al securităţii energetice, deoarece mina de la Turow aprovizionează cu lignit o centrală electrică din apropiere care generează 7% din producţia de electricitate a Poloniei.
Mina cu carieră deschisă de la Turow, exploatată din 1904, se află în sud-vestul Poloniei, în apropiere atât de graniţa cu Republica Cehă cât şi de cea cu Germania. Grupul energetic public polonez PGE, care deţine şi operează mina, intenţionează să continue extragerea cărbunelui până în 2044 şi să extindă exploatarea cu 25-30 kilometri pătraţi.
Sursa foto: flickr.