”Nu doar că aşteptaţi această decizie, ci o şi meritaţi încă din 2011. /…/ Parlamentul (European) şi-a făcut datoria şi, dacă va trebui să mai facem ceva pentru a identifica ce mai avem de făcut, o vom face. Majorităţile există, nu e nicio problemă în ceea ce ne priveşte. Cred, aşadar, că vom reuşi să găsim o soluţie. Avem aşteptări înalte de la această preşedinţie (spaniolă a Consiliului UE, n.red.) pentru a încerca să lucreze cu colegii austrieci şi cu alţii, dacă există alte ţări unde continuă să existe întrebări şi cred că aceste întrebări îşi pot primi răspunsurile”, a declarat Metsola într-un interviu organizat de European Newsroom pentru agenţiile implicate în acest proiect media european, la sediul PE din Bruxelles.
Ea a răspuns astfel unei întrebări adresate de AGERPRES privind şansele ca în timpul actualei preşedinţii semestriale a Consiliului UE să fie luată o decizie pozitivă privind aderarea României şi a Bulgariei la Schengen.
Bulgaria şi România doresc să devină membre ale spaţiului de liberă circulaţie, dar Austria şi Olanda au blocat o decizie pozitivă la Consiliul JAI din decembrie anul trecut, invocând drept motiv un control insuficient al fluxurilor de migranţi. În timp ce aderarea Bulgariei a fost blocată de Olanda şi Austria, în cazul României opoziţia a venit doar din partea Vienei.
”Eram în Consiliu şi îmi amintesc fiecare Consiliu European, cu acest punct ce era prezentat de preşedintele dumneavoastră, care spunea: ‘Ceea ce merită concetăţenii mei ar trebui să obţină’. Am fost la Bucureşti la două zile după non-decizia de la Consiliul (JAI din decembrie 2022, n.red.). Nu puteam să îi privesc în ochi pe aceşti tineri. Aşadar, sper, sper, mă aştept şi sper că vom avea o decizie care să fie acceptabilă. Am vorbit cu preşedintele şi cu prim-ministrul, atât cu precedentul, cât şi cu cel actual, domnul Ciolacu, pentru a găsi o soluţie”, a spus Metsola.
În discursul său anual privind starea Uniunii Europene, rostit la începutul acestei luni în plenul Parlamentului European la Strasbourg, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut Austriei să permită intrarea României şi a Bulgariei în Schengen „fără nicio întârziere”.
Anterior în acest an, Olanda a început să dea semnale diplomatice că ar putea renunţa la veto-ul contra Bulgariei, ceea ce ar lăsa Austria izolată în UE pe acest subiect. Unul dintre motive a fost o reformă a justiţiei semnificativă în Bulgaria, iar un altul s-a referit la decizia Comisiei Europene de a pune capăt Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cele două ţări vecine.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat mai devreme luna aceasta că Spania, în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, susţine aderarea României la spaţiul Schengen şi are grijă ca această temă să se afle din nou pe ordinea de zi.
Până la încheierea Preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, la sfârşitul anului, mai sunt programate trei reuniuni ale Consiliului miniştrilor de interne din UE: pe 28 septembrie, 18 octombrie şi 4 decembrie.