“În primul rând, discuţia trebuie să înceapă cu un pas mai devreme. Adică cu problema pensiilor speciale sunt justificate sau toate pensiile publice ar trebui stabilite în sistem contributiv. Părerea mea este că toate pensiile ar trebui să fie astfel stabilite, în funcţie de contribuţiile efective. Pensia specială este profund injustă din punct de vedere al solidarităţii sociale şi poate da loc unor situaţii absurde. De exemplu, există beneficiari de pensii speciale din magistratură care să nu fi fost mai mult decât câteva luni magistraţi, la finalul carierei. Cazurile sunt numeroase, exista la un moment dat o practică destul de răspândită, mai ales când se putea intra în sistem şi pe baza vechimii juridice de 10 ani, fără examen, de introducere în magistratură a unor pensionabili care după câteva luni, un an ieşeau la pensie din calitatea de magistrat. Acum nu mai există posibilităţi atât de ample, însă persoanele respective beneficiază în continuare de pensia specială dobândită în virtutea a doar câteva luni lucrate efectiv ca magistrate”, a declarat judecătorul, în interviul pentru evz.ro.
Judecătorul spune că situaţiile din trecut au permis că şi alţi angajaţi din sistemul de justiţie, nu doar magistraţii, să primească pensii de serviciu şi se pronunţă pentru plafonarea pensiei pentru toţi magistraţii.
“(…) Pe de altă parte o mulţime de personal asimilat judecătorilor şi procurorilor, care iau pensie de magistrat numai din această calitate, fără să fie nevoit să treacă ca magistrate. (…) Eu spun că suma de 10.000 lei este maximul pe care îl apreciez justificat social în sistemul public de pensii. Nu este normal să existe categorii cu pensii mai mari, de aceea răspunsul meu vizează direct plafonul maximal” a mai spus Rus, pentru evz.ro
Potrivit datelor de la Casa de Pensii, pe baza cărora ECONOMICA.NET a realizat un material amplu pe care îl puteţi citi aici, în România există 8.000 de persoane care primesc pensii de serviciu, aşa numitele pensii speciale, care se acordă, în mod diferit faţă de celorlalţi români, pe baza unor legi speciale şi nu pe baza principiului contributivităţii.
Cu alte cuvinte, pensia acestora se calculează şi se acordă, pe baza unor legi, nu doar în funcţie de cât au contribuit de-a lungul vieţii: pensia lor este de fapt 80% din media salariului din ultimul an sau ultima lună de activitate. De aceste legi beneficiază angajaţii de la stat din sistemul de justiţie, funcţionarii publici parlamentari, cei din corpul diplomatic, angajaţii Curţii de Conturi şi cei care lucrează în aviaţia civilă.
După cum am arătat în articolul ECONOMICA.NET, toţi ceilalţi contribuabili plătesc, în fiecare an, circa 170 de milioane de euro pe an pentru pensiile de serviciu ale celor 8.000 de privilegiaţi, pentru că această pensie se plăteşte de la bugetul de stat, nu din contribuţia lor.
Pensia acestora se compune din partea suportată de Casa de Pensii, şi se acordă în funcţie de contribuţia lor, la care se adaugă ce se plăteşte de la bugetul de stat, în baza legilor speciale, mult mai mare. Potrivit datelor de la Casa de Pensii, în cazul magistraţilor, pensia se compune, în mediu, din nici 2.000 de lei, rezultatul contribuţiei fostului pensionar, la care se adaugă însă 9.000 de lei, plătiţi de la bugetul de stat în baza legii speciale penntru magistraţi.
Potrivit unei statistici de acum câteva săptămâni a Casei de Pensii, cea mai mare pensie a unui magistrat este de 41.000 de lei pe lună. Insituţia a furnizat această cifră după ce ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a spus că în România există 60 de magistraţi cu pensii de peste 100.000 de lei pe lună.
Sursa foto:evz.ro