„Stagflaţia nu este în prezent scenariul nostru de referinţă. Deşi incertitudinile extraordinar de ridicate ar putea provoca o încetinire a creşterii economice, însoţită de o inflaţie ridicată, actuala situaţie nu poate fi comparată cu cea din anii ‘1970”, a afirmat şeful BCE.
Conform datelor preliminare publicate de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 7,5% în aprilie, de la 7,4% în martie. Este un nivel record pentru zona euro şi depăşeşte cu mult obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE) de 2%.
Băncile centrale sunt sub presiune după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a dus la majorarea preţurilor, afectând încrederea consumatorilor şi a companiilor. Oficialii BCE sunt decişi să meargă mai departe cu procesul de normalizare a politicii monetare.
Economiştii se aşteaptă la cel puţin două majorări de dobândă în acest an, iar unii susţin că este posibilă chiar o a treia majorare, însă toate acestea depind de modul cum vor reacţiona pieţele la deciziile BCE. Pieţele au început deja să ia în calcul o majorare a costului creditului cu 85 de puncte de bază în acest an, ceea ce ar însemna mai mult de trei majorări de câte 25 de puncte de bază fiecare, ceea ce ar permite ca dobânda la depozite, care în prezent este la minus 0,5%, să revină în teritoriu pozitiv pentru prima dată după 2014.
Vineri, Joachim Nagel, preşedintele Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank), a apreciat că oficialii nu ar trebui să aştepte prea mult decizia de majorare a dobânzilor, în timp ce Francois Villeroy de Galhau, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, a declarat că dobânda la depozite ar putea reveni în teritoriu pozitiv anul acesta.
Preşedintele BCE a reiterat că pe baza datelor pe care le are la dispoziţie, achiziţiile nete de active ar urma să se încheie „la începutul trimestrului trei din 2022”.
Întrebată de ratele dobânzilor, Lagarde a răspuns că oficialii „păstrează toate opţiunile deschise” şi progresează gradual cu acest proces.