Președintele Bolsonaro continuă să sfideze justiția din Brazilia și refuză să se prezinte în fata poliției
Procedând astfel, şeful statului, pe care zeci de jurnalişti îl aşteptau la faţa locului, a deschis un nou front de tensiuni cu puterea judecătorească după luni de polemici incendiare anul trecut.
Jair Bolsonaro a fost chemat la audieri de judecătorul Alexandre de Moraes vineri, la orele 14.00 (17.00 GMT), pentru „a depune o mărturie personală la sediul Poliţiei Federale (PF)” din Brasilia, în cadrul unei anchete vizând să stabilească dacă a divulgat documente confidenţiale pentru a pune la îndoială fiabilitatea sistemului de vot electronic.
Cu doar 11 minute înainte de ora stabilită, avocatul general al Uniunii (AGU), Bruno Bianco, a cerut anularea deciziei judecătorului de Moraes – cerere respinsă -, apoi ca aceasta să fie studiată în şedinţă plenară de cei 11 judecători ai Curţii.
Pentru analistul politic Creomar De Souza, refuzul prezidenţial de vineri deschide „un nou capitol” în confruntările lui Bolsonaro cu de Moraes, care a autorizat diverse anchete împotriva lui.
Preşedintele a fost audiat în noiembrie de agenţi ai PF, la sediul preşedinţiei, într-o altă anchetă autorizată de Alexandre de Moraes cu privire la presupusa sa interferenţă cu poliţia federală în dosare în care sunt implicaţi membri ai familiei sale.
Ancheta pentru care a fost citat vineri a fost deschisă în august 2021, după ce a dezvăluit pe reţelele sociale un raport de poliţie privind un atac cibernetic care a vizat Tribunalul Electoral Superior (TSE) în 2018.
Şeful statului a arătat documentele – confidenţiale, potrivit TSE – în cursul unei transmisii în direct şi le-a publicat pe reţelele sociale pentru a pune sub semnul întrebării fiabilitatea votului electronic în vigoare din 1996 în Brazilia.
Liderul de extremă dreaptă critică de ani de zile sistemul de vot prin urne electronice, invocând „fraude” fără a furniza vreodată dovezi.
Punerea în discuţie constantă a sistemului electoral a dus la deschiderea unei alte anchete la Curtea Supremă, pentru „calomnie” şi „instigare la crimă”.
Cu mai puţin de un an înainte de alegerile prezidenţiale, prevăzute în octombrie, cota sa de popularitate se află la cel mai scăzut nivel şi toate sondajele arată că va pierde în turul al doilea în faţa fostului preşedinte de stânga Luiz Inacio Lula da Silva.