Președintele CC: Legea concurenţei neloiale a fost modificată pentru a ajuta firmele mici

„Protejarea firmelor mici este un aspect care ne preocupă de mai multă vreme. Iar pandemia şi acum războiul din Ucraina, au arătat, încă o dată, că firmele mici sunt fragile şi că este nevoie de o adaptare a reglementărilor astfel încât ele să fie protejate. Ca urmare, am demarat un proces de modificare şi adaptare a legii concurenţei neloiale, sora mai mică a Legii Concurenţei, pentru a putea interveni şi apăra companiile mai mici de eventuale acţiuni abuzive ale celor mai mari, precum modificări unilaterale ale contractelor, întârzieri la plata facturilor, exploatarea dependenţei de o firma mare. De altfel, modificarea legii concurenţei neloiale a fost introdusă, la propunerea noastră, în obiectivele Programului de Guvernare”, a spus Chiriţoiu.

Acesta a explicat că, din perspectiva regulilor de concurenţă, atenţia Consiliului este îndreptată, în special, asupra comportamentului companiilor foarte mari, astfel încât acestea să nu abuzeze de firmele mici. Zona intermediară, respectiv conduita acelor companii care nu sunt dominante, nu au cote de piaţă de peste 40%, dar sunt suficient de mari pentru a putea crea probleme partenerilor mai mici, nu era acoperită până acum de legislaţia din domeniu.

„Ca urmare, includem în sfera practicilor de concurenţă neloială şi exploatarea poziţiei superioare de negociere a unei companii în raport cu o alta cu care se află într-o relaţie comercială. În aceste cazuri, în care companiile au mai puţin de 40% dintr-o piaţă, vom aplica o logică asemănătoare ca în cazul comportamentelor considerate abuzive de Legea concurenţei: vom declanşa investigaţii, vom face inspecţii, vom cere date şi documente de la orice persoană fizică sau juridică ce ar putea deţine informaţii relevante şi aşa mai departe”, a explicat preşedintele Concurenţei.

În aceste cazuri, compania neavând poziţie dominantă, nu va primi sancţiunile semnificative prevăzute de Legea concurenţei, ci unele mai mici, prevăzute de Legea concurenţei neloiale.

În acelaşi timp, a fost actualizat şi cuantumul amenzilor pe care le poate Consiliul aplica persoanelor fizice şi juridice care au încălcat legea concurenţei neloiale, ţinând cont de rata inflaţiei din ultimii şase ani (respectiv data ultimei modificări a actului normativ).

Astfel, companiile vor primi amenzi care pleacă de la 50.000 şi ajung la 500.000 de lei, iar persoanele fizice, între 5.500 şi 11.000 de lei.

„Mai mult, în mod similar practicii în cazul aplicării prevederilor Legii concurenţei, se introduce posibilitatea de a recunoaşte fapta, şi, astfel, se reduce amenda cu o pondere cuprinsă între 10% şi 20%. Dar dacă, după firma obţine acest beneficiu, contestă decizia autorităţii de concurenţă, reducerea se pierde. În plus, putem aplica sancţiuni pentru furnizarea de informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare”, a mai spus Chiriţoiu.

„Aşa cum am mai spus şi cu alte ocazii, scopul nostru nu este de a da amenzi, ci de a avea o concurenţă corectă la nivelul firmelor mici şi mari deopotrivă. De aceea am introdus în lege posibilitatea soluţionării pe cale amiabilă a diferendelor privind faptele de concurenţă neloială. Deci părţile pot apela la procedura medierii conform legislaţiei în domeniu, fără a elimina dreptul acestora de a sesiza Consiliul Concurenţei sau de a iniţia acţiuni în justiţie în orice moment”, a completat el.

Legea a fost completată prin introducerea unor reglementări speciale ale practicilor de concurenţă neloială, aşa-numitele prevederi antispeculă, pentru perioadele de stare de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi stare de război, stare de asediu şi stare de urgenţă, stare de alertă sau alte situaţii de criză stabilite explicit prin acte normative, pentru a evita situaţii precum cea de la începutul pandemiei, în care preţul măştilor de protecţie crescuse extrem de mult.

Astfel, sunt interzise practici precum practicarea unor preţuri nejustificat de mari, limitarea în mod nejustificat a vânzărilor sau a producţiei, acumularea de mărfuri de pe piaţa internă sau externă în scopul creării unui deficit pe piaţa românească şi revânzării lor la un preţ crescut în mod nejustificat.

De asemenea, legea stabileşte faptul că autoritatea de concurenţă intervine doar în cazul afectării unui interes legitim public, ţinând cont de anumite criterii: gradul ridicat de pericol social, importanţa sau dimensiunea sectorului economic vizat, numărul de companii implicate în săvârşirea faptei, numărul de firme afectate, durata îndelungată a practicii de concurenţă neloială.

„Când vorbim de practicile de concurenţă neloială incriminate de lege ne mai referim la denigrarea unui competitor sau a produselor sau serviciilor sale prin răspândirea de informaţii false, deturnarea clienţilor unei companii prin utilizarea secretelor comerciale şi discreditarea activităţii unei firme sau a produselor şi serviciilor sale, realizată de către o altă firmă sau de un fost sau actual angajat. Aceste practici erau prevăzute şi în forma iniţială a legii, dar acum completăm şi clarificăm sfera practicilor neloiale, astfel încât să apărăm reputaţia şi credibilitatea companiilor mici în relaţia cu competitorii lor mai mari”, a explicat şeful Concurenţei.

Protejarea companiilor mici este o preocupare chiar la nivelul Uniunii Europene, care a făcut primii paşi prin adoptarea Directivei privind practicile comerciale neloiale dintre companii în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar şi introducerea unor noi reguli care vizează relaţia dintre platformele online şi firmele care le utilizează serviciile.

„Noi mergem mai departe şi extindem, în toate domeniile, politica de protejare a firmelor mici de abuzurile celor mai mari. Scopul acestor schimbări este tocmai acesta, de a asigura protecţia companiilor mici în faţa marilor firme de pe piaţă şi de a oferi, în final, servicii mai bune, la preţuri corecte, consumatorilor”, a completat el.

Orice firmă sau reprezentant al unei companii poate face sesizări şi poate depune plângeri la Consiliul Concurenţei.

În plus, se pot transmite informaţii prin platforma avertizorilor de concurenţă, un instrument folosit atât de noi, cât şi de Comisia Europeană, care protejează anonimatul persoanelor care denunţă nereguli.

„Folosim un sistem de mesagerie criptat, special conceput, ce permite comunicarea în ambele sensuri. Trebuie să recunosc că numărul sesizărilor primite prin această platformă a crescut mult, doar în 2021 fiind 160. Noi am declanşat mai multe investigaţii în urma informaţiilor furnizate de către avertizori şi amintesc o investigaţie privind un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa furnizării de carte din România. De asemenea, ne bazăm mult pe cazurile sesizate de dumneavoastră, în presă. Pentru noi aceste reprezintă o sursă importantă de informaţii”, a adăugat Chiriţoiu.

Consiliul Concurenţei monitorizează şi activitatea platformelor online şi aplică sancţiuni în cazul în care acestea nu au un comportament corect şi transparent faţă de companiile care le utilizează serviciile.

„Pentru companiile care activează în online există deja, aşa cum spuneam, regulamentul european numit şi Platform to Business (P2B), care vrea să creeze un mediu online competitiv, echitabil şi transparent, pentru că există îngrijorări legate de practicile comerciale potenţial dăunătoare existente la nivelul relaţiei dintre platforme şi utilizatorii lor. Vrem să protejăm firmele care utilizează servicii de intermediere online, dar şi servicii de motoare de căutare online în relaţia lor cu orice furnizor de astfel de servicii, fie că sunt româneşti sau din alt stat”, a arătat preşedintele Consiliului.

În acelaşi timp, acesta încurajează firmele utilizatoare de servicii de intermediere online şi de servicii de motoare de căutare online să contacteze Consiliul Concurenţei, în cazul în care sesizează o încălcare a prevederilor Regulamentului P2B.