„Constat o tendinţă de a uita simţul urgenţei” în soluţionarea crizei euro. „Acest lucru nu trebuie să se întâmple”, a declarat preşedintele Uniunii Europene (UE) într-o înregistrare video postată pe contul său de Twitter.
„Trebuie să lucrăm la problemele dificile” privind euro, le-a cerut el liderilor europeni, notând faptul că criza a arătat că unele „elemente încă lipsesc din cadrul structurilor” necesare în vederea consolidării zonei euro. Următorul summit al şefilor de stat şi de Guvern din cadrul UE, prevăzut la 18 şi 19 octombrie, va fi „crucial”, a apreciat el.
Acest summit va reprezenta o ocazie pentru discutarea unor „planuri foarte concrete” în vederea consolidării guvernanţei economice, a explicat el, notând că „acest lucru ar fi trebuit să fie făcut cu mult timp în urmă”.
„Europa este pe cale de a ieşi din criză”, a recunoscut Van Rompuy, dar, a insistat el, „rămân încă eforturi de făcut”.
Cu siguranţă „eforturile noastre încep să dea roade”, a continuat el, dar „nu putem rămne cu braţele încrucişate” în timp ce UE numără în continuare 25 de milioane de şomeri.
Renmarcile lui Van Rompuy intervin în contextul în care europenii, mai ales francezii şi germanii, se confruntă cu unele dificultăţi în obţinerea unor acorduri asupra ritmului de gestionare a crizei. Franţa doreşte o abordare rapidă a dosarului bancar, a situaţiei din Spania şi Grecia, în timp ce Germania nu împărtăşeşte acelaşi sentiment de urgenţă.
Ministrul german Wolfgang Schäuble a pus la îndoială, recent, capacitatea europenilor de a se dota, aşa cum se speră, cu un mecanism de supervizare bancară încă din ianuarie 2013. Acest lucru, este el de părere, va întârzia posibilitatea ca fondurile de ajutorare a zonei euro să recapitalizeze în mod direct băncile aflate în dificultate, în special cele spaniole, fără să sporească datoriile ţărilor vizate.
„A pierde timp, a nu înainta rapid, este o greşeală”, i-a replicat omologul său francez Pierre Moscovici. El a recunoscut ulterior că discută cu Berlinul „despre ritmul şi amploarea abordării”.
În culise, diferenţa viziunilor asupra ritmului de imprimat apare în alte dosare cruciale.
Cu privire la Spania, mai ales. În public, preşedintele francez recunoaşte „suveranitatea” Madridului în a decide „principiul sau momentul” unei eventuale cereri de ajutor global de la zona euro şi BCE.
Însă, în privat, francezii sunt mai insistenţi. „Ar fi mai bine ca Spania să ceară ajutor, oricine ştie că are nevoie”, afirma recent un oficial de rang înalt.
Guvernul german nu se află pe aceeaşi linie şi recomandă mai degrabă Madridului să continue pe calea reformelor, în speranţa că pieţele vor sfârşi prin a fi satisfăcute.