Preşedintele Cehiei: Pentru Grecia, abandonarea euro ar fi o victorie

La fel ca toate celelalte state membre, Cehia s-a angajat în 2004, când a aderat la Uniunea Europeană, să adopte moneda euro. Statul a renunţat însă la orice calendar oficial privind adoptarea monedei unice, iar Klaus afirmă că intrarea în zona euro este o chestiune care şi-a pierdut relevanţa în Cehia.

„Nu cred că euro va dispărea va monedă. Problema este dacă toate cele 17 state euro, şi probabil alte câteva din jur, trebuie să fie în sistem”, a afirmat Klaus într-un interviu acordat Bloomberg.

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat în luna iulie că va face „tot ceea ce este necesar” pentru a „salva” zona euro, declaraţie care contrazice opiniile unor experţi, inclusiv a reputatului economist Kenneth Rogoff, profesor la Universitatea Harvard, că Grecia va renunţa la moneda unică şi ca trece prin cea mai mare restructurare a datoriei de stat efectuată vreodată.

Vaclav Klaus consideră că sistemul euro „pedepseşte” unele state, pentru care ar fi mai bine dacă ar renunţa la moneda unică.

„Grecia este o victimă a uniunii monetare. Ar fi mult mai bine pentru ei să nu mai fie în această cămaşă de forţă. Ar fi o victorie pentru ei”, a arătat preşedintele Cehiei.

Klaus se caracterizează drept un „euro-realist” care sprijină integrarea europeană, dar nu este de acord cu „unificarea, centralizarea, armonizarea şi standardizarea” întregului continent, inclusiv cu moneda unică.

„Am acceptat cu o oarecare reticenţă condiţiile ataşate intrării noastre în UE. Eram conştienţi că intrarea în eurosistem era una dintre condiţii, dar suntem destul de mulţumiţi că nu a existat un calendar. Astfel, poate în anul 2074 ne vom putea alătura şi Uniunii Monetare Europene. Nimeni nu face presiuni asupra noastră”, a spus liderul de la Praga.

Coroana cehească s-a apreciat cu 40% faţă de euro în perioada 2001-2010, cea mai bună performanţă din lume, iar încrederea investitorilor în economia Cehiei este reflectată şi prin randamentele scăzute cerute de investitori pentru a cumpăra obligaţiunile guvernamentale cehe cu maturitatea la 10 ani. Cehia se împrumută pe 10 ani la o dobândă de 2,4%, faţă de 4,8% pentru Polonia sau 7,2% în cazul Ungariei.

Statele emergente din Europa Centrală şi de Est au devenit tot mai reticente în privinţa adoptării euro în ultimii trei ani, odată cu dezvoltarea crizei datoriilor de stat. Deşi zona euro este principala piaţă de desfacere pentru exportatorii din statele est-europene, care îşi vând peste jumătate din marfă în spaţiul monetar, şapte dintre cele 10 state intrate în UE după 2004, inclusiv România, nu au adoptat încă moneda unică.

Polonia a renunţat în urmă cu trei ani la calendarul care prevedea intrarea în zona euro în 2013, iar premierul Donald Tusk a afirmat în iulie că moneda euro este „complet neatractivă”. Premierul ungar Viktor Orban a declarat în luna martie că Ungaria nu va adopta euro înainte de anul 2018, iar premierul bulgar Boyko Borisov a arătat la începutul lunii septembrie, într-un interviu acordat Wall Street Journal, că Sofia a suspendat pe termen nedefinit planurile de trecere la moneda unică.

În România, autorităţile vor definitiva după alegerile parlamentare din decembrie strategia privind adoptarea monedei euro, ţinta indicativă fiind în prezent anul 2015.

Criza datoriilor de stat este resimţită şi de economia Cehiei, care s-a contractat în primele două trimestre ale acestui an din cauza scăderii exporturilor către zona euro. Principalele produse de export ale Cehiei sunt automobilele Skoda, alături de diverse produse electronice, precum televizoare şi monitoare. Exporturile generează aproximativ 75% din Produsul Intern Brut al Cehiei.

Coroana cehească s-a apreciat în acest an cu circa 2% faţă de euro, în timp ce forintul unguresc a urcat cu 10%, iar zlotul polonez cu 8%.

Klaus consideră că ieşirea unei ţări din zona euro este posibilă fără consecinţe grave şi desfiinţarea monedei unice.

„Din punct de vedere tehnic, este posibil. Nu este adevărat ceea ce spun unii politicieni, care vorbesc despre consecinţe dezastruoase. Trebuie să o facă în mod organizat, fără să permiţi degenerarea situaţiei în anarhie”, a arătat liderul ceh.

Din postura de ministru de Finanţe la începutul anilor ’90 şi mai apoi premier, Klaus s-a ocupat în 1993 de separarea Cehoslovaciei şi de adoptarea a două monede diferite. Cehia şi Slovacia au abandonat planurile iniţiale de menţinere a unei monede comune după ce guvernul slovac a anunţat că doreşte să efectueze o devalorizare după separare.