Update: Reacția lui Alexe. Președintele Consiliului Județean Iași, liberalul Costel Alexe, a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită și instigare la delapidare

„Deşi pare paradoxal, astăzi (luni – n.r.), în urma acestei noi etape judiciare, o parte din mine capătă încredere şi speranţă că după mai bine de un an, am ocazia să îmi demonstrez nevinovăţia şi adevărul să iasă la iveală, oprind această campanie furibundă de denigrare la adresa mea şi a familiei mele. Am spus din capul locului că vreau ca acest dosar să fie finalizat cât mai repede pentru că telejustiţia şi adversarii politici nu au făcut decât să rostogolească în aceste 18 luni fel de fel de supoziţii, neadevăruri, dezvoltând teorii şi scenarii care nu au nimic în comun cu realitatea şi adevărul. De astăzi pot vorbi liber, pot să mă apăr şi să demontez piesă cu piesă un dosar care este construit pe speculaţii, un dosar care a ţinut agenda publică la nevoie, adică atunci când au trebuit să fie reaşezate taberele politice, când au trebuit să fie bifate ţintele de integritate, când a fost nevoie de o pârghie”, transmite Costel Alexe într-un comunicat remis AGERPRES.

El adăugă că în cariera sa politică nu a cerut sau condiţionat niciodată, cu atât mai puţin în perioada cât a fost ministru, exercitarea atribuţiilor de primirea vreunui folos material sau orice fel de avantaj.

„Mi-am exercitat cu bună credinţă toate funcţiile publice avute, iar demnitatea de ministru în guvernul României este fără echivoc un privilegiu pe care puţini oameni reuşesc să îl aibă. Tocmai de aceea, în perioada cât am ocupat funcţia de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor mi-am îndeplinit cu mare răspundere atribuţiile, mi-am propus cu adevărat să produc o schimbare în sistem şi să ating obiectivele asumate de România în raport cu Uniunea Europeană în materie de politici de mediu: reducerea poluării, reducerea tăierilor ilegale de arbori, creşterea suprafeţelor de terenuri împădurite, închiderea depozitelor de deşeuri neconforme, creşterea gradului de colectare selectivă şi atingerea ţintelor de reciclare”, afirmă preşedintele CJ.

Potrivit lui Alexe, legislaţia spune că ministrul Mediului nu poate nu poate interveni în procedura de acordare a certificatelor verzi.

„Revenind la fondul problemei semnalate de organele de cercetare penală, legislaţia este publică, este accesibilă oricui şi, cel mai important aspect, este neschimbată din 2013 şi statuează fără echivoc un lucru: ministrul Mediului nu are atribuţii, nu poate influenţa, nu poate modifica, nu poate interveni în procedura de acordare a certificatelor verzi! Singura atribuţie a ministerului avizator este ordinul de ministru prin care lista cu beneficiarii este publicată spre transparenţă. Repet pentru a nu lăsa loc de interpretări: indiferent de numele ministrului, el nu poate influenţa procesul de acordare, care este un automatism pe care ministrul, la finalul procedurii tehnice, îl semnează spre a-l face public. Acest lucru îl poate spune orice funcţionar debutant din cadrul Ministerului Mediului sau al Agenţiei pentru Protecţia Mediului”, explică preşedintele CJ Iaşi.

Drept dovadă, mai spune Costel Alexe, Combinatul siderurgic Liberty Galaţi a primit şi în 2018 şi în 2019 şi în 2020 aproape acelaşi număr de certificate verzi.

„Absurdul situaţiei este că pe procedura de avizare eu nici măcar nu figurez ca semnatar, lucru iarăşi ştiut şi consemnat de documentele avute la dispoziţie de procurori, dar ignorat”, precizează fostul ministru.

Știrea inițială

Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, la data faptelor ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de luare de mită şi instigare la delapidare, după ce ar fi primit de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic mai multe produse din tablă, a anunțat luni Direcția Națională Anticorupție, relatează Agerpres.

Procurorii din cadrul DNA – Secţia de Combatere a Corupţiei au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Costel Alexe, la data faptelor ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi instigare la delapidare, dar şi a unui director general în cadrul unei societăţi comerciale cu activitate în siderurgie, pentru dare de mită, delapidare şi participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.

În acelaşi dosar, în faţa judecătorilor vor ajunge şi alte cinci persoane acuzate de fals în înscrisuri sub semnătură privată, comise sub forma autoratului şi a participaţiei improprii.

Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriu că, la data de 6 aprilie 2020, Costel Alexe, în calitate de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, ar fi pretins, în mod direct, de la o persoană din conducerea unui combinat siderurgic, mai multe produse din tablă (tablă cutată, ţeavă pătrată, ţeavă rectangulară şi rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme (haldă de zgură).

Depozitul respectiv, spun anchetatorii, era unul dintre cele 68 de depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligaţiei asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situaţia depozitelor menţionate în cuprinsul hotărârii CJUE.

„Foloasele respective, în cantitate de 22 de tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 şi 7 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăţi comerciale administrată de o persoană apropiată ministrului, inculpată în prezenta cauză. Valoarea foloaselor care ar fi fost primite ca mită de fostul ministru cu acceptul directorului general al societăţii respective, trimis în judecată în prezenta cauză, se ridică la suma de 99.956 lei, ce constă în contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei şi a transportului”, menţionează DNA.

Ulterior, arată procurorii, pentru a crea o aparenţă de legalitate scoaterii din gestiune şi remiterii cu titlu de mită a produselor siderurgice, directorul general ar fi determinat două subalterne (trimise în judecată în aceeaşi cauză) să încheie două contracte de sponsorizare cu o asociaţie controlată de ceilalţi trei inculpaţi, persoane fizice.

„În perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021, pentru a-şi crea un ‘alibi juridic’ necesar justificării primirii foloaselor necuvenite, aceleaşi trei persoane au întocmit mai multe documente false (contracte de închiriere, note contabile, etc.)”, precizează Direcţia Naţională Anticorupţie.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu propunerea de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză.