Președintele Curții de Conturi, Mihai Busuioc: Am schimbat paradigma în care se realizează auditul public extern în România. Noile metodologii respectă standardele internaţionale de audit

„Referitor la paşii realizaţi, am schimbat paradigma în care se realizează auditul public extern în România. Noile metodologii realizate respectă standardele internaţionale de audit, ţinând cont totodată de mandatul constituţional şi de contextul naţional. Ne stabilim auditurile plecând de la analize de risc şi interesul utilizatorilor. Scopul este de a ne concentra eforturile şi resursele limitate asupra zonelor prioritare şi cu impact pentru societate. Am trecut de la auditarea tuturor bugetelor entităţilor la auditarea bugetelor centralizate pentru a oferi celor responsabili cu guvernanţa şi Parlamentului perspectiva asupra diverselor domenii de activitate şi pentru a face mai uşor tranziţia către auditurile de sistem. Rapoartele de audit financiar şi de conformitate sunt acum standardizate, întrucât ne dorim să generăm practică unitară la nivel naţional. Cele de audit al performanţei sunt atractive şi, sperăm noi, vor răspunde nevoilor societăţii. De asemenea, rapoartele sunt scurte, concise şi uşor de parcurs, întrucât lumea în care trăim e o lume fără timp”, a precizat Mihai Busuioc, la un eveniment aniversar dedicat împlinirii a 160 de ani de la înfiinţarea instituţiei. relatează Agerpres.

El a menţionat că a fost ridicat gradul de responsabilitate la nivelul Curţii de Conturi prin asumarea rapoartelor de către plen.

„De asemenea, vorbim de un nivel crescut de responsabilitate şi în rândul entităţilor auditate prin asumarea recomandărilor Curţii de Conturi de către ordonatorii principali de credite. Totodată, rezultatele auditului sunt comunicate acum şi palierelor superioare de decizie. Responsabilitatea ne priveşte pe toţi şi e nevoie de colaborare la diverse nivele pentru a ne coordona acţiunile în beneficiile cetăţeanului. Curtea înţelege rolul esenţial al unei instituţii supreme de audit în auditare a politicilor publice, evaluarea eficienţei, eficacităţii sau a economicităţii programelor guvernamentale. De aceea, am făcut un prim pas în acest sens prin înfiinţarea unui departament de audit al performanţei şi ne-am instruit oamenii alături de partenerii noştri din centru de excelenţă în audit al GAO şi SAI Ţările de Jos”, a adăugat Busuioc.

Potrivit preşedintelui Curţii de Conturi a României, unul dintre principalele rezultate ale reformei realizate de instituţie din ultimii ani este strategia de dezvoltare instituţională pe termen mediu. El a menţionat că aceasta este „un far” care ghidează instituţia în ceea ce trebuie făcut pentru a continua reforma şi pentru a se asigura că se menţine direcţia corectă.

„Nu spun că e uşor, ba din contră, ne organizăm mai greu uneori. Cred că este evident pentru noi toţi că fără personal instruit adecvat şi care să achieseze la misiunea Curţii, reformele nu pot fi definitivate. În ultimii ani, auditorii, şi nu numai, au trecut printr-un amplu proces de instruire pentru internalizarea noilor metodologii de audit. Ştiu că au făcut un efort foarte mare. Rezultatele au început să se vadă în rapoartele Curţii, care sunt mai precise şi mai bine documentate. Trebuie să trecem la un alt tip de instruire, în care mijloacele electronice îşi aduc aportul. De aceea am dezvoltat o platformă de e-learning care să sprijine personalul în acumulare a informaţiilor şi totodată să permită un management mai bun al resurselor prin integrarea cu celelalte sisteme electronice ale curţii. Şi pentru că o zicală modernă spune: „cultura organizaţională mănâncă strategia la micul dejun”, timp de 2 ani ne-am diagnosticat şi am pus bazele pentru o cultură constructivă, umanist-încurajatoare. Am transparentizat activitatea instituţiei prin publicare a rapoartelor de audit. Doar aşa, acestea produc efecte la nivel societal, iar cetăţenii au aşteptări corecte de la noi. De asemenea, de ceva vreme suntem prezenţi în social media prin pagina oficială de Facebook şi Linkedin”, a spus Mihai Busuioc.

Acesta a afirmat că prin noua paradigmă de audit părţile interesate ale Curţii capătă un rol deosebit de important. Instituţia comunică cu entităţile pe parcursul întregii misiuni de audit pentru a se asigura de succesul implementării recomandărilor şi pentru corectarea eventualelor disfuncţionalităţi încă din timpul misiunii.

De asemenea, Curtea de Conturi a României a înfiinţat un consiliu consultativ format din reprezentanţi ai mediului academic şi cel neguvernamental pentru a o sprijini identificarea celor mai relevante teme de audit.

„La începutul mandatului, activitatea curţii era exclusiv pe hârtie. De aceea am acordat o atenţie deosebită în acest sens şi am digitalizat fluxul de documente în întreaga Curte. Ne-am dezvoltat o strategie de digitalizare în acest domeniu, care vizează o perioadă de 5 ani. Avem o metodologie şi pentru auditul IT pe care am dezvoltat-o alături de colegii noştri de la SAI Turcia şi SAI Estonia. De asemenea, am înfiinţat o structură dedicată şi am făcut primele audituri în acest sens. Există un concept tot mai prezent pe agenda publică, care aduce la nivel de responsabilităţi toţi factorii decide din societate, bună guvernanţă. Aici instituţiile publice de audit joacă un rol esenţial în a oferi o imagine reală a impactului politicilor publice în viaţa cetăţenilor. Promovarea rezilienţei fiscal-financiare în sectorul public este vitală pentru a asigura stabilitatea şi capacitatea guvernelor de a răspunde în mod eficient la crize şi la cutremurele din sistem, precum şi pentru a asigura furnizarea de servicii esenţiale societăţii. Aceasta este o parte integrantă a bunei guvernanţe în sectorul public. Menţionez aici, la lucruri realizate, conceptul de bună guvernanţă, pentru că toate acţiunile pe care le-am enumerat mai sus au fost făcute cu scopul ca prin audituri realizate să contribuim la politici publice mai bune şi la sisteme fiscal-financiare mai reziliente”, a mai spus preşedintele instituţiei, Mihai Busuioc.