‘Dacă actualul program li condiţiile sunt îndeplinite, atunci viitoarele tranşe din pachetul de asistenţă financiară vor fi acordate până în mai, pentru a acoperi necesităţile de finanţare ale Greciei chiar până în august’, a explicat Jeroen Dijsselbloem. Acesta a adăugat că Eurogrupul aşteaptă de la Eurostat confirmarea datelor privind mărimea excedentului primar al Greciei în 2013.
‘Nu avem nici un motiv să ne grăbim până la publicarea datelor Eurostat, care vor veni la sfârşitul lunii aprilie. În august, vom discuta despre ce se va întâmpla în viitor. Datoria Greciei trebuie să fie redusă. Problema este modul în care se va face şi asta vom discuta după luna august’, susţine preşedintele Eurogrupului.
La rândul său, ministrul german de Finanţe a afirmat: ‘Grecia şi reprezentanţii UE, BCE şi FMI trebuie să ajungă la o poziţie comună privind progresele înregistrate în schimbul asistenţei internaţionale. Condiţiile trebuie îndeplinite şi apoi poate fi achitată următoarea tranşă. Asta nu este uşor pentru Grecia dar premierul elen a dat asigurări că vor fi îndeplinite condiţiile’.
Progresele înregistrate de Grecia în adoptarea reformelor cerute de creditorii internaţionali se vor afla printre subiectele ce vor fi dezbătute la reuniunea de luni a miniştrilor de Finanţe ai zonei euro.
Grecia nu are nevoie urgentă de fonduri, înregistrând excedent bugetar primar, astfel încât Guvernul poate finanţa actualele necesităţi. Dar vor fi necesare sume suplimentare când Grecia va trebui să-şi achite datoriile, la mijlocul lunii mai.
În noiembrie 2013, miniştrii de Finanţe din zona euro au convenit că o nouă reducere a datoriei Greciei va fi posibilă dacă Atena va respecta condiţiile planului său de salvare şi va realiza un excedent primar.
Grecia nu a emis obligaţiuni pe termen lung din 2010 şi, în prezent, plasează titluri de trezorerie pe şase luni, pentru a rezista până la plata tranşelor din pachetul de asistenţă financiară. Potrivit autorităţilor elene şi oficialilor FMI, Grecia va avea nevoie de alte 10 – 11 miliarde de euro, începând din a doua jumătate a lui 2014 şi până în 2015.
Atena are ca obiectiv obţinerea în 2013 a unui excedent bugetar primar, excluzând costurile cu serviciul datoriei, pentru a putea negocia cu reprezentanţii UE, BCE şi FMI o nouă ştergere a datoriei.
Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de circa 100 de miliarde de euro.