Preşedintele Iohannis a transmis un mesaj de condoleanţe omologului său german la moartea fostului cancelar Helmut Kohl

„În aceste triste momente, doresc să transmit, în numele poporului român şi al meu personal, cele mai sincere condoleanţe familiei îndoliate şi apropiaţilor săi, precum şi întregului popor german. Helmut Kohl a fost un mare om de stat şi lider european, o sursă de inspiraţie prin modul în care a gestionat provocările generate de Războiul Rece şi căderea regimurilor comuniste din Europa de Est”, se arată în mesajul preşedintelui Iohannis.

Şeful statului a subliniat, totodată, că Helmut Kohl a fost un prieten apropiat al României, contribuind la „ceea ce putem astăzi numi povestea de succes a relaţiei româno-germane”.

Fostul cancelar german Helmut Kohl a murit vineri, la vârsta de 87 de ani.

Helmut Kohl, părintele reunificării germane la 45 de ani după cel de-Al Doilea Război Mondial, stâlp al construcţiei europene şi deţinătorul recordului de longevitate în funcţia de cancelar (1982-1998) al Germaniei contemporane, a murit vineri la 87 de ani, suscitând numeroase reacţii în întreaga lume, comentează AFP.

El „a fost o şansă pentru toţi germanii. Hemlut Kohl mi-a schimbat viaţa în mod decisiv”, a reacţionat cancelarul Angela Merkel în legătură cu mentorul său în politică.

„Va rămâne în amintirea noastră ca un mare european, cancelarul unităţii” ţării, a declarat ea la Roma unde urmează să fie primită sâmbătă de papa Francisc.

Helmut Kohl a luat-o sub aripa sa pe Angela Merkel, care a crescut în Republica Democrată Germană (RDG, Germania comunistă), după reunificare. Ea a sfârşit prin a-l înlătura în 1999 ca să îi succeadă în fruntea partidului său conservator, CDU, la capătul unei lupte interne. Cancelarul nu i-a iertat niciodată acest lucru.

Cotidianul popular Bild, primul care a anunţat decesul lui şi a cărui conducere era foarte apropiată de fostul cancelar, a precizat că acesta s-a stins vineri dimineaţă „în casa lui din Ludwigshafen”, în sud-vestul Germaniei.

Potrivit publicaţiei, el a murit „în pace” având-o alături pe a doua soţie, Maike Kohl-Richter. „De mai multe zile nu se simţea bine”,a adăugat Bild.

„Nu a fost doar părintele reunificării Germaniei, dar şi un avocat al Europei şi relaţiilor transatlantice”, a comentat preşedintele american, Donald Trump, într-un comunicat, dând asigurări că „moştenirea sa va dăinui”.

„Artizan al Germaniei unite şi al prieteniei franco-germane: cu Helmut Kohl pierdem un european foarte mare”, a reacţionat preşedintele francez, Emmanuel Macron.

„Foarte afectat”, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a pierdut „un prieten personal”, potrivit purtătorului său de cuvânt.

Fostul cancelar a fost, împreună cu preşedintele francez de la acea dată, François Mitterrand, unul dintre iniţiatorii Uniunii economice şi monetare care va conduce la euro. De asemenea, el a pus bazele extinderii UE spre est după încheierea Războiului Rece.

Helmut Kohl, cu o sănătate precară în ultimii ani şi ţintuit într-un fotoliu rulant din 2009, a suferit printre altele un accident vascular cerebral şi şi-a fracturat şoldul.

El a apărut foarte rar în public şi avea grave dificultăţi de vorbire.

Fostul cancelar va rămâne în istorie deoarece le-a forţat mâna liderilor sovietic, Mihail Gorbaciov şi american, George H. W. Bush, dar şi aliaţilor europeni pentru ca RDG să se unească cu RFG în 1990, la mai puţin de un an de la căderea Zidului Berlinului.

„Fără îndoială, a fost o personalitate excepţională care îşi va lăsa amprenta asupra istoria germane, europene şi a lumii”, a declarat Mihail Gorbaciov.

George H.W. Bush a salutat „un prieten adevărat al libertăţii” şi „unul dintre cei mai mari lideri ai Europei postbelice”.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a adus un omagiu „partizanului dezvoltării relaţiilor amicale între ţările noastre”.

Helmut Kohl a permis încheierea ocupaţiei militare a Germaniei, impusă încă din 1945 de cele patru mari puteri victorioase asupra nazismului, favorizând astfel apariţia unei Germanii puternice pe scena internaţională.

Cu toate acestea, când la 52 de ani, în 1982, a preluat conducerea guvernului RFG, el a fost ţinta glumelor din cauza înfăţişării sale provinciale şi rustice. Nimeni nu ar fi pariat la acea dată că acest fiu al unui funcţionar de fisc, provenit dintr-o familie a micii burghezii catolice din Ludwigshafen, va intra în memoria colectivă a Europei.

La 9 noiembrie 1989, Zidul Berlinului s-a prăbuşit însă, iar cancelarul conservator, contestat atunci în propriul partid (CDU), a îmbrăcat, după cum s-a exprimat, „mantia istoriei”.

Repede, şi-a dat seama de dorinţa est-germanilor de unificare a celor două ţări şi a obţinut acest lucru, în pofida temerilor pe care le provoca.

Pe străzile Berlinului, germanii au salutat vineri seară memoria lui Helmut Kohl, aşa cum a făcut Viktor Martens. „A fost un om mare care a făcut multe pentru Germania. A fost unul dintre cei mai mari oameni politici de după război”, a declarat el.

Sfârşitul carierei sale a fost mai puţin glorios, umbrit un scandal privind finanţarea ilegală a partidului său. În cele din urmă, el a recunoscut că a primit donaţii secrete, iar Angela Merkel a profitat de acest lucru pentru a-i lua locul.

Mai recent, în aprilie 2016, Helmut Kohl a denunţat politica de azil a fostei sale protejate care a permis intrarea în Germania a aproape un milion de migranţi în 2015 şi l-a primit pe premierul ungar, Viktor Orban, un adversar înverşunat al cancelarului Angela Merkel.

Detalii despre viaţa sa privată, apărute în diverse cărţi şi publicaţii din Germania – certurile cu copiii săi, polemica în legătură cu rolul noii sale soţii, modul în care a tratat-o pe prima lui nevastă bolnavă, Hannelore, care s-a sinucis în 2001, – au reuşit să îi umbrească ultimii ani de viaţă.