Preşedintele Iohannis cere Parlamentului reexaminarea legii care modifică organizarea SRR şi SRTv

‘Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune instituie noi reguli în ceea ce priveşte numirea şi demiterea din funcţie a membrilor organelor de conducere ale celor două societăţi, incompatibilităţile aplicabile, precum şi atribuţiile acestora. În forma transmisă la promulgare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune conţine dispoziţii care fie sunt neclare, fie pot afecta funcţionarea celor două societăţi, motiv pentru care se impune reexaminarea acestora de către Parlament’, spune şeful statului, în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.

Preşedintele Iohannis atrage atenţia asupra criteriilor pe care trebuie să le îndeplinească persoanele ce pot fi numite ca membru titular sau supleant în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR) şi, respectiv, al Societăţii Române de Televiziune (SRTV).

‘Referitor la aceste criterii (ce par a fi, mai degrabă, condiţii şi nu criterii de numire), semnalăm că experienţa managerială şi capacitatea decizională, criteriu prevăzut la alin. (31) lit. b), este lipsit de claritate şi precizie. În ceea ce priveşte criteriul cunoaşterii legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea celor două societăţi de radio şi de televiziune, precum şi din domeniul audiovizualului – prevăzut la alin. (31) lit. c) – apreciem că această formulare este imprecisă, noţiunea de legislaţie putând fi înţeleasă fie în sens larg, fie în sens restrâns. Nu în ultimul rând, semnalăm că şi criteriul de la lit. d) – cunoaşterea cel puţin a unei limbi străine de circulaţie internaţională – ar trebui, pentru rigoare şi obiectivitate în apreciere, să presupună obligaţia prezentării unui atestat sau a unui alt tip de document similar, care să certifice aceste cunoştinţe’, spune şeful statului.

Preşedintele Iohannis arată că legea prevede că pe timpul exercitării mandatului membrii CA sunt obligaţi să renunţe la calitatea de membru în structurile de conducere ale organizaţiilor sindicale şi indică faptul că, din perspectiva necesităţii asigurării autonomiei şi imparţialităţii activităţii membrilor consiliilor de administraţie ale celor două societăţi, dar şi a respectării dreptului constituţional la informaţie, norma ar trebui reanalizată sub aspectul compatibilităţii acestei calităţi de membru în Consiliul de Administraţie cu deţinerea unei funcţii de conducere în cadrul unui partid politic.

Şeful statului subliniază şi că soluţia legislativă care stipulează că membrii CA nu pot face parte din consiliul de administraţie al unei societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, care are activitate în domeniul audiovizualului, şi nu pot participa la societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, cu care SRR sau, după caz, SRTv, întreţine relaţii de afaceri sau are interese contrare ar trebui menţinută şi pentru membrii Comitetului Director.

‘În acest sens, se impune reanalizarea soluţiei de abrogare a dispoziţiilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 41/1994 (art. I pct. 7 din legea transmisă la promulgare), pentru ca şi membrilor Comitetului Director să li se aplice cel puţin acest criteriu de incompatibilitate’, arată acesta.

Preşedintele Iohannis mai semnalează şi faptul că legea transmisă la promulgare prevede că în cazul dizolvării Consiliului de Administraţie, conducerea societăţii în cauză va fi asigurată de directorul general împreună cu Comitetul Director, până la numirea noului Consiliu de Administraţie, iar Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea SRR şi SRTv prevede, pe de o parte, ipoteza dizolvării CA (art. 26 alin. 3), iar pe de altă parte, cea a demiterii de drept a CA ca efect al respingerii de către Parlament a raportului anual (art. 46 alin. 7).

‘Intervenţia legislativă de la art. 26 alin. (4) din legea trimisă la promulgare reglementează asigurarea conducerii celor două societăţi doar în ipoteza dizolvării Consiliului de Administraţie, fără a exista o soluţie legislativă expresă cu privire la asigurarea acestei conduceri şi în ipoteza demiterii acestuia. În acest sens, se impune asigurarea unui cadru legislativ unitar. Totodată, semnalăm că legea nu acoperă nici ipoteza în care directorul general demisionează după dizolvarea/demiterea Consiliului de Administraţie’, indică el.

Preşedintele Iohannis mai spune că sintagma ‘mandat bine definit’ pentru directorul general interimar este neclară, iar atribuţiile acestuia ar trebui indicate în mod expres în lege.

El susţine că în ceea ce priveşte unele dintre atribuţiile Consiliului de Administraţie, ale preşedintelui acestuia, precum şi cele ale directorului general este neclar cine le va exercita, pentru că se repetă, în timp ce alte atribuţii nu sunt corelate cu dispoziţiile legale în vigoare.

‘În ceea ce priveşte atribuţia preşedintelui Consiliului de Administraţie prevăzută la art. 271 alin. (1) lit. d), de a prezenta periodic situaţii economice înaintate de directorul general în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de Administraţie, apreciem că din interpretarea sistematică a normelor ce reglementează atribuţiile organelor de conducere nu rezultă în raport cu ce organism se va realiza această atribuţie’, adaugă şeful statului.

Preşedintele Iohannis menţionează şi că în noua concepţie a legii numirea membrilor Comitetului Director se va realiza fără concurs şi consideră că ocuparea funcţiei de membru în acest for ar trebui să se întemeieze pe criterii obiective, ce pot fi asigurate numai prin exigenţele impuse de organizarea unui concurs.

‘În ceea ce priveşte componenţa comisiei de selecţie prevăzute la art. 272 alin. (3) – art. I pct. 12 din legea transmisă la promulgare – ce urmează să selecteze proiectele de management ale candidaţilor la funcţia de director general, semnalăm că pentru cel puţin 4 dintre cei 7 membri ai acestei comisii nu sunt stabilite criterii clare, care să depăşească sfera politicului, în acord cu considerentele de la pct. 84 din decizia Curţii Constituţionale nr. 534/2017. (…) În tăcerea legii, aceşti patru specialişti de prestigiu din afara instituţiei, ce vor fi propuşi de preşedintele Consiliului de Administraţie şi numiţi apoi prin decizie a Consiliului de Administraţie, pot fi chiar persoane ce activează în cadrul unor posturi de radio, de televiziune sau publicaţii concurente, ceea ce poate afecta buna funcţionare a celor două societăţi. În plus, considerăm că legea ar trebui să circumstanţieze şi domeniile din care pot proveni aceşti specialişti’, arată el.

Şeful statului mai indică faptul că, potrivit legii trimise spre promulgare, directorul general poate fi schimbat din funcţie înainte de expirarea mandatului, prin votul majorităţii membrilor CA, în cazul încălcării prevederilor legale, al săvârşirii unor abateri grave, al neîndeplinirii indicatorilor de performanţă stabiliţi prin contractul de management sau ai celor stabiliţi de Consiliul de Administraţie, constatate în urma evaluării anuale, precum şi în cazul în care, prin rapoarte de audit a căror efectuare se stabileşte de CA, se constată o activitate economico-financiară neperformantă a societăţii.

‘În primul rând, dintre aceste cauze de încetare înainte de termen a mandatului directorului general, diferenţa dintre încălcarea prevederilor legale şi săvârşirea unor abateri grave nu este foarte clară prin raportare la scopul normei. De asemenea, nu este clar cine constată încălcarea prevederilor legale: Consiliul de Administraţie care va dispune şi încetarea mandatului înainte de termen pentru directorul general sau, eventual, instanţa de judecată prin decizie definitivă urmând ca, ulterior, Consiliul de Administraţie să decidă încetarea acestui mandat. În plus, în această ultimă ipoteză, considerăm că reanalizarea normei ar trebui să aibă în vedere şi în ce măsură votul membrilor Consiliului de Administraţie poate lipsi de eficienţă o hotărâre judecătorească prin care s-a constatat încălcarea unor prevederi legale. Pentru a asigura claritatea, precizia şi predictibilitatea normei, aceste cauze ar trebui clar definite şi enumerate în funcţie de tipul de răspundere (răspundere penală, răspundere administrativ-disciplinară sau răspundere contractuală)’, afirmă preşedintele Iohannis.

El semnalează şi că sintagma ‘schimbat din funcţie’ nu are o consacrare legală de care să poată fi legate consecinţele juridice ale unei asemenea măsuri.