Vizitele preşedintelui României în Africa reprezintă primul demers politico-diplomatic la acest nivel din ultimii 30 de ani şi vizează relansarea relaţiilor României cu continentul african, atât în relaţia directă a ţării noastre cu statele africane, cât şi ca parte a efortului comun de la nivel european, în contextul mai larg al nevoii de revigorare a relaţiilor Uniunea Europeană – Africa în spiritul unui nou parteneriat. Astfel, aceste vizite urmăresc relansarea dialogului politic la nivel înalt cu statele menţionate şi redinamizarea relaţiilor economice şi sectoriale, urmărind deschiderea şi valorificarea de noi oportunităţi de colaborare în domenii de interes comun, inclusiv cele privind gestionarea provocărilor la nivel global”, informează Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat transmis marţi AGERPRES.
Conform sursei citate, demersul preşedintelui Klaus Iohannis are loc într-un moment de aprofundare şi diversificare a relaţiilor cu partenerii africani, în contextul în care, în ultimul deceniu, continentul african, în ansamblul său, a căpătat un profil tot mai pronunţat pe plan internaţional.
„Noua statură internaţională a Africii este demonstrată inclusiv prin interesul tot mai pregnant al actorilor globali, coroborat cu o creştere a comerţului şi a investiţiilor, precum şi a colaborării în domenii precum dezvoltarea sau securitatea. În acest cadru, România are propria contribuţie semnificativă, distinctă, în implementarea Parteneriatului strategic euro-african, în spiritul unei cooperări pragmatice, oneste şi echilibrate între parteneri egali”, precizează Administraţia Prezidenţială.
Sursa citată subliniază că „vizitele în Africa sunt cu atât mai importante în contextul în care România a adoptat recent Strategia Naţională pentru Africa, denumită „România – Africa: Parteneriat pentru viitor prin pace, dezvoltare şi educaţie, un document-cadru de viziune”, prin care ţara noastră îşi propune revigorarea relaţiilor cu Africa şi aducerea lor la un nivel superior, în acord cu interesele României şi cu importanţa în creştere a Africii pe plan internaţional”.
„Tradiţia particulară a raporturilor româno-africane constituie un motiv solid pentru dinamizarea relaţiilor României cu Africa, pe baze noi, în acord cu statutul actual al ţării noastre. De asemenea, istoria recentă a României constituie un factor favorizant pentru reconectarea cu spaţiul african, inclusiv din perspectiva experienţei acumulate şi a lecţiilor învăţate în procesul de tranziţie către modernitate caracterizată de democraţie, economie de piaţă, stat de drept şi respectarea drepturilor omului. În plus, România are un profil tradiţional clar în raport cu Africa, în domeniul educaţiei, al păcii şi al securităţii, precum şi în cel al cooperării economice, cărora trebuie să li se acorde o atenţie sporită în continuare”, punctează Administraţia Prezidenţială.
Cu prilejul vizitei de stat în Republica Kenya, şeful statului va avea consultări politice bilaterale cu preşedintele William Ruto şi va participa la Sediul ONU de la Nairobi (United Nations Office at Nairobi) la o întâlnire cu directorul executiv al UNEP (United Nations Environment Program).
De asemenea, în cadrul vizitei vor fi semnate documente oficiale privind mediul şi cooperarea politică şi se va inaugura o donaţie a României pentru o şcoală kenyană, donaţie din programul României de asistenţă pentru dezvoltare.
În cadrul vizitei de stat în Republica Unită Tanzania, Klaus Iohannis va avea consultări politice cu preşedintele Samia Suluhu Hassan.
Vizita de stat în Republica Cabo Verde va prilejui consultări ale preşedintelui Iohannis cu preşedintele Cabo Verde, Jose Maria Neves.
Programul oficial va include, de asemenea, întrevederi cu preşedintele Adunării Naţionale, Austelino Tavares Correia, cu prim-ministrul Jose Ulisses Correia e Silva şi cu primarul oraşului Praia, Francisco Avelino Carvalho.
Totodată, Klaus Iohannis va avea o întâlnire cu foştii studenţi din Cabo Verde care au învăţat în România.
În contextul vizitei oficiale în Republica Senegal, preşedintele Klaus Iohannis va avea consultări politice cu omologul senegalez, Macky Sall.
De asemenea, programul oficial al vizitei include, printre altele, participarea celor doi şefi de stat la inaugurarea Casei Naţiunilor Unite din Senegal, care va găzdui cele 34 de agenţii ale ONU prezente în această ţară. Programul vizitei va prilejui şi o întrevedere a preşedintelui Iohannis cu foşti studenţi senegalezi în România.
Administraţia Prezidenţială arată că şeful statului va urmări, în dialogul cu înalţii demnitari din ţările vizitate, identificarea măsurilor pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale şi creşterea schimburilor economice; impulsionarea cooperării sectoriale în domenii de interes comun, precum agricultură şi siguranţă alimentară, managementul situaţiilor de urgenţă, securitate cibernetică, infrastructură digitală, consolidarea profilului României de furnizor de educaţie şi formare, pornind de la tradiţia cooperării în acest domeniu cu statele africane; stimularea continuării cooperării în formate multilaterale şi internaţionale.
„Având în vedere contextul actual complex la nivel global, preşedintele României va analiza alături de interlocutorii săi provocările de securitate fără precedent la nivel regional şi internaţional. Klaus Iohannis va prezenta impactul conflictului provocat de Rusia în imediata vecinătate a ţării noastre, dar şi la nivel global, cu accent pe gestionarea problematicii refugiaţilor, precum şi contribuţia României la securitatea alimentară globală. Va fi reliefată nevoia combaterii în comun, de către toate statele membre ale ONU, a tendinţelor de contestare sau de erodare a principiilor fundamentale ale multilateralismului şi ale dreptului internaţional, în primul rând a celor înscrise în Carta ONU. Totodată, preşedintele României va sublinia necesitatea contracarării fenomenului dezinformării la nivel global”, menţionează Administraţia Prezidenţială.
Totodată, în cadrul discuţiilor vor fi abordate şi alte teme de actualitate, de pe agenda comună şi cea internaţională, printre care combaterea schimbărilor climatice, dezvoltarea durabilă, reducerea inegalităţilor sociale, consolidarea democratică şi promovarea drepturilor omului şi alte provocări ale tranziţiei, precum dificultăţile privind asigurarea de suficiente locuri de muncă decente pentru tineri, integrarea femeilor pe piaţa muncii şi în viaţa publică, reforma şi modernizarea agriculturii, dar şi reformele electorale.