Președintele Kazahstanului a redus din prerogativele predecesorului său, care e văzut drept principalul personaj vizat de protestele violente din ianuarie
Furia protestatarilor în timpul acestor tulburări a fost îndreptată în special împotriva fostului preşedinte Nursultan Nazarbaev, în vârstă de 81 de ani, care a condus Kazahstanul între 1990 şi 2019 înainte de a-i preda ştafeta lui Tokaev, unul dintre apropiaţii săi.
Nazarbaev şi-a păstrat totuşi o anumită influenţă, atribuindu-şi titlul de „Lider al naţiunii” şi păstrând conducerea puternicului Consiliu de securitate, potrivit media locale.
Amendamentele adoptate luni suprimă obligaţia de a coordona cu Nazarbaev iniţiativele în materie de politică internă şi externă, potrivit agenţiei de presă pro-guvernamentale Tengrinews.
Potrivit agenţiei de ştiri publice Khabar, amendamentele anulează şi dreptul lui Nazarbaev de a fi preşedinte „pe viaţă” al Consiliului de securitate şi al unei adunări consultative însărcinate să promoveze armonia interetnică în ţară.
După revolte, Tokaev şi-a întărit deja propria influenţă preluând conducerea Consiliului de securitate şi şefia partidului la putere, Nur Otan, dar şi înlăturând din anumite funcţii apropiaţi ai lui Nazarbaev.
Revoltele, care au izbucnit după manifestaţii împotriva creşterii preţului la carburant, l-au determinat pe Kasîm-Jomart Tokaev să cheme în ajutor circa 2.000 de oameni dintr-o forţă militară condusă de Rusia.
Violenţele s-au soldat, potrivit autorităţilor, cu 225 de morţi şi au dus la arestarea a circa 10.000 de persoane.
Manifestanţii i-au reproşat în special lui Nazarbaev că a făcut să prospere corupţia în fosta republică ex-sovietică, pe care a condus-o timp de trei decenii.
Kasîm-Jomart Tokaev i-a acuzat, la rândul său, pe apropiaţii fostului şef de stat că s-au îmbogăţit ilegal în acest stat cu importante resurse de hidrocarburi şi minerale.
Într-o înregistrare video difuzată la jumătatea lunii ianuarie, Nazarbaev a declarat că este „la pensie” şi a negat orice conflict cu succesorul său.