Întrebat de jurnaliştii de la Handelsblatt dacă Angela Merkel ar trebui să susţină propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron referitoare la înfiinţarea unui ministru de Finanţe şi a unui buget comun al zonei euro, Klaus Regling a precizat că nu vrea să îi dea lecţii cancelarului german. ‘Dar cred că avem nevoie de o capacitate bugetară limitată în zona euro pentru a susţine statele membre în cazul unei crize neaşteptate’, a declarat germanul Klaus Regling. Potrivit acestuia, un astfel de fond pentru perioade de criză ar trebui să fie echivalent cu 1-2% din Produsul Intern Brut al zonei euro, adică 100-200 miliarde de euro la momentul actual.
Comisia Europeană a sugerat de asemenea că zona euro ar putea fi nevoită să emită obligaţiuni colective şi să dispună de un buget comun pentru a întări integrarea europeană după ce Marea Britanie va părăsi blocul comunitar în 2019. Pentru Klaus Regling, introducerea acestui tip de obligaţiuni, botezate ‘European Safe Bonds’ (ESB), ar fi un ‘uriaş pas înainte’. ‘Graţie acestor obligaţiuni vom avea în Europa o piaţă care va fi la fel de mare şi de lichidă precum cea pentru obligaţiunile guvernamentale americane. Însă această idee nu va funcţiona decât dacă vom pune laolaltă, cel puţin parţial, şi datoriile guvernamentale din zona euro, şi pentru acest lucru nu văd o posibilitate realistă în viitorul apropiat’, a spus Regling.
De asemenea, preşedintele MES a susţinut de asemenea o propunere formulată de ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble conform căreia Fondul Monetar Internaţional să nu mai participe la viitoarele planuri de asistenţă din zona euro, adăugând chiar că nici participarea Băncii Centrale Europene nu mai este necesară.