Preşedintele nu va mai putea refuza numirile de la ICCJ. Procedura numirii procurorului general şi a şefilor DNA şi DIICOT nu se schimbă

Amendamentul a fost propus în primăvară de CSM, scrie News.ro.

Amendamentul a fost adoptat cu 11 voturi ”pentru”, din partea PSD şi ALDE, 5 voturi ”împotrivă”, din partea opoziţiei, şi o abţinere, a lui Marton Arpad (UDMR).

Opoziţia a susţinut menţinerea actualei forme a legii, care prevede că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere de la ICCJ decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului, iar Marton Arpad a formulat un amendament care stabilea că preşedintele poate refuza aceste numiri doar o dată.

Amendamentul care prevede că preşedintele nu poate refuza numirile a fost susţinut şi de Victor Alistar, membru în CSM, care a firmat că ”decretul preşedintelui are caracterul doar de oficializare şi asigură solemnitatea procedurii”, dar ”în niciun caz element de oportunitate”.

Alina Gorghiu a precizat că PNL susţine menţinerea actualei prevederi ligislative.

”Puterea judecătorească este independentă, dar în funcţionalitatea ei nu putem să eliminăm şeful statului din acest act care nu este doar solemn, ci ţine de funcţionalitatea statului în ansamblu (…) Preşedintele este totuşi personajul din stat încărcat cu cea mai mare legitimitate populară. A-l reduce la un simplu notar, să semneze doar, să nu poată refuza o propunere de la CSM înseamnă a-l deposa de un atribut esenţial al puterii prezidenţiale. Respingem ideea de a forţa mâna preşedintelui”, a spus şi Cătălin Predoiu.

Senatorul USR George-Edward Dircă a precizat că decizia CCR 1375/2005 explică faptul că, dacă este luată această prerogativă preşedintelui, sunt nesocotite prevederile art. 94 lit c coroborat cu art. 125 din Constituţie.

Şi Ion Stelian (USR) a susţinut că menţinerea atribuţiei preşedintelui de a putea respinge propunerile este tocmai o garanţie a respectării independenţei justiţiei

Iniţial, preşedintele comisiei, Florin Iordache, a vrut să dea doar o dată cuvântul fiecărui membru, însă opoziţia i-a cerut să permită desfăşurarea de dezbateri măcar pe articolele sensibile.

Alina Gorghiu a avertizat că, dacă majoritatea decide să ia această atribuţie a preşedintelui, atunci PNL va sesiza CCR asupra modificării legii.

Steluţa Cătăniciu (ALDE) a susţinut că nu poate înţelege ce motiv poate să invoce preşedintele României pentru respingerea unei candidaturi acceptate de CSM.

Dircă (USR) a replicat că pot fi inclusiv motive care ţin de CSAT şi care pot duce la refuzul preşedintelui.

Parlamentarii PSD-ALDE pe de o parte şi cei ai USR, pe de alta, au avut mai multe schimburi de replici, iar Iordache a intervenit cerând limitarea intervenţiilor şi tăind microfonul opoziţiei.

Daniel Fenechiu (PNL) a arătat şi el că, de exemplu, între acceptarea candidaturii de către CSM şi numirea efectivă de către preşedinte, pot interveni elemente pe care nimeni nu le-a prevăzut şi, dacă preşedintele nu poate refuza numirea, atunci va trebui ulterior rezolvată problema.

Oana Florea (PSD) a replicat că, în schimb, dacă un judecător îndeplineşte toate condiţiile şi preşedintele respinge totuşi numirea, magistratul nu are niciun drept la recurs. Dircă (USR) i-a spus însă că respingerea ajunge la CSM, care poate relua propunerea.

”Ce vrem să facem din şeful statului, o simplă etichetă, o uşă, să-i răpim atribute esenţiale şi de sistem, şi de funcţionalitate a sistemului? Să-i răpim un minim drept de a refuza o propunere mo-ti-vat? Ce motive pot fi? Diverse. Nu numai cele care ţin de raţiuni de securitate naţională, dar pot fi motive care ţin de atitudinea respectivului candidat faţă de anumite valori, faţă de o anumită perspectivă a statului (…) Nu are şeful statului dreptul să spună: vă rog să vă mai gândiţi?”, a arătat şi Predoiu.

Senatorul PSD Nicolae Moga a citat prevederile constituţionale care spun că propunerile pentru posturile din magistratură sunt făcute de CSM, Daniel Fenechiu (PNL) replicând că atunci trebuie stabilit şi cine decide, dacă preşedintelui ţării îi este luată această atribuţie.

Preşedintele UNJR, Dana Gârbovan, a susţinut că, dacă s-a făcut referire la potenţiale motive care ţin de siguranţa naţională şi care ar putea avute în vedere în refuzul preşedintelui, atunci ar trebui reglementat prin lege, transparent, cum se face verificarea candidaţilor la ICCJ de către serviciile de informaţii.