Preşedintele Raiffeisen Bank: Greşeala fundamentală a fost scoaterea eticii în afară business-ului
‘Sigur că avem nevoie şi de reglementări, dar trebuie să acceptăm, dacă vrem să vorbim de încredere, că şi în mediul de afaceri trebuie să întâlnim aceleaşi principii de etică aplicabile şi în alte situaţii în care este vorba de relaţii umane – familie sau sport. Nu putem reduce totul la cifre pe pieţele financiare, trebuie să fie loc pentru elemente de încredere şi atunci ne întoarcem la aspecte de etică (…) Problema fundamentală este că etică a fost împinsă în afară business-ului. Când faci business te ocupi doar să fie legal ceea ce faci, restul nu contează. Este o greşeală fundamentală. Normele morale care există se aplică şi în mediul de afaceri (…) Este logic că vedem tot mai multe reglementări, le văd zilnic în business-ul nostru (…) Dar câţi dintre dumneavoastră aţi citit înainte de căsătorie Codul Civil, partea despre viaţă de familie?’, a afirmat joi, la o dezbatere a asociaţiei analiştilor financiari CFA România, preşedintele Raiffeisen Bank.
Preşedintele CFA România, Mihail Ion, a declarat că, în prezent, la nivel global, industria financiară este printre cele mai puţin credibile domenii de activitate şi a menţionat că există anumite sondaje pe pieţe financiare dezvoltate care plasează industria financiară pe ultimul loc ca şi grad de încredere, depăşită lejer de sectoare precum IT sau presă.
Pe termen lung, această situaţie poate conduce la neîndeplinirea obiectivelor financiare ale clienţilor şi la diminuarea cererii de produse financiare. De aceea este important că pe lângă reglementările legale privind stabilitatea sistemului financiar şi protecţia investitorilor, participanţii la piaţă să îşi asume coduri de etică şi bune practici, a spus Mihail Ion.
De altfel, CFA Institute a creat şi o Declaraţie a drepturilor investitorilor, pentru a consilia cumpărătorii de servicii financiare privind comportamentul la care sunt îndreptăţiţi să se aştepte de la furnizorii acestor servicii financiare.
Printre cele 10 drepturi incluse în declaraţia menţionată figurează şi acela că interesele cumpărătorului de servicii financiare au prioritate faţă de interesele profesionistului şi ale organizaţiei.
Preşedintele BVB, Lucian Anghel, a arătat că este esenţială creşterea nivelului de guvernanţă corporativă a companiilor listate pentru toţi investitorii şi pentru creşterea încrederii în piaţă de capital, iar transparentizarea unei companii prin listarea pe bursă poate fi un răspuns foarte clar că lucrurile merg în direcţia bună.
Dacă Hidroelectrica s-ar fi listat la bursă acum 5-10 ani, azi nu ar fi fost în insolvenţă, a mai spus Anghel.
Preşedintele BVB a precizat că Bursa le va solicita celor 10 companii, cele mai tranzacţionate din piaţă, incluse în componentă indicelui BET, ca începând cu anul 2015 să organizeze în mod constant întâlniri cu investitorii şi să prezinte o serie de rapoarte.
Directorul general al BVB, Ludwik Sobolewski, a spus că privatizarea pe bursă a companiilor româneşti este o oportunitate pentru creşterea bazei de investitori şi pentru construirea unei culturi investiţionale.
El a menţionat că sunt multe exemple de potenţiali investitori individuali la bursă care au renunţat să participe la ofertele publice pentru că s-au aşteptat că ordinele lor de subscriere să fie reduse dramatic după alocare, dar această problemă poate fi rezolvată în cazul ofertei publice Electrica, prin care statul vrea să vândă 51% din acţiuni, prin garantarea achiziţiei unui număr minim de acţiuni, care ar atrage astfel mai mulţi investitori şi ar duce la dezvoltarea Comunităţii acestora.