‘Sărbătoarea consacrată limbii române a apărut ca reacţie firească a poporului la nedreptatea care i s-a făcut de-a lungul secolelor. Din 1812 până în 1989, politicile imperiilor din care a făcut parte teritoriul statului nostru au îngrădit accesul limbii române la toate nivelurile vieţii sociale şi politice. Această realitate istorică nu poate fi contestată. Excepţie din cele aproape două secole face perioada de 22 de ani, 1918-1940, când teritoriul actual al Republicii Moldova a făcut parte din structura administrativă a statului România, iar limba română s-a manifestat firesc ca limbă de stat’, a spus Nicolae Timofti, potrivit Serviciului de Presă al preşedinţiei Republicii Moldova.
În discursul său, şeful statului a vorbit despre problemele pe care le creează cele două denumiri ale aceleiaşi limbi care, în opinia sa, ‘înseamnă scindarea continuă a societăţii moldave, iar modificarea articolului 13 din Constituţia Republicii Moldova ar reprezenta un gest de corectitudine politică şi juridică din partea Parlamentului’. ‘Menţinerea situaţiei de ambiguitate şi duplicitate, alimentată de forţe ostile nouă, este inadmisibilă. Vehicularea în continuare a două denumiri ale aceleiaşi limbi înseamnă scindarea continuă a societăţii moldave. Cine nu înţelege acest lucru este împotriva dezvoltării statului nostru. Nu mai putem continua înaintarea pe calea neadevărului. Demult trebuia să se pună capăt ezitărilor de acest gen. Suntem etnici români, deşi ne spunem moldoveni. (…) Dacă ne identificăm ca moldoveni, suntem în chip firesc români. Aceasta este identitatea noastră etnică, istorică, culturală şi lingvistică’, a mai spus Timofti în discursul său.
În prelegerea sa, ‘Limba română, politica şi statul de drept’, Nicolae Timofti a mai apreciat că, faptul că poemul lui Alexei Mateevici, ‘Limba noastră’, ‘a devenit imnul de stat al Republicii Moldova este o dovadă că limba română constituie una dintre coloanele pe care se sprijină identitatea noastră etnică’.