Preşedintele Ro-Fish: Consumul anual de peşte în România a crescut la aproape şapte kilograme pe locuitor
„Dacă înainte de 2013 românii consumau în jur de 4,5-5 kilograme de peşte, acum s-a ajuns la 6,5 – 7 kilograme. Dacă vom face un management şi pentru limitarea speciilor de păsări invazive la nivelul întregii ţări, nu numai din Delta Dunării – şi asta nu înseamnă eliminarea speciilor, ci limitarea lor – gândiţi-vă cum s-ar dubla cantitatea de peşte şi ne-am duce la 30%-40% consum de peşte românesc. Acum consumăm sub 20% peşte românesc, undeva între 15% şi 17%, dar gândiţi-vă că dintr-o dată am dubla cantitatea de peşte românesc, ceea ce ar reduce preţurile, iar în plus am redobândi şi gustul cu care ne-am născut”, a precizat Marian Cuzdrioreanu.
El a spus că producţia de peşte a României este la ora actuală de 21.000 de tone, iar mai mult de jumătate este mâncată de păsările invazive, precum cormoranii.
„Am asistat la o conferinţă de promovare a cercetării şi roboticii, controlului, supravegherii şi cartografierii prin drone în domeniul pescuitului şi acvaculturii. Cu siguranţă că se va limita şi braconajul cu aceste instrumente moderne. Dezvoltarea cercetării în domeniul piscicol va contribui major – fără să spun lozinci – şi cred că la sfârşitul anilor 2020, începând cu 2021 ne vom duce către un procent mult mai ridicat în ceea ce înseamnă peştele românesc. Acum producţia de peşte românesc este de 21.000 de tone, iar necesarul este mai mare decât ceea ce producem şi este firesc să avem şi importuri. Din păcate, mai mult de jumătate din producţia de peşte a României este mâncată de păsările invazive”, a spus şeful Ro-Fish.
Potrivit sursei citate, societăţile din cadrul asociaţiei realizează şi exporturi de produse din peşte, specialităţi şi semipreparate, atât în ţările din jur cât şi în ţările unde sunt mari comunităţi de români.
„România are deja înregistrate la UE produse precum „Novacul afumat din Ţara Bârsei”, „Scrumbia afumată de Dunăre”, iar în curs de omologare se află salata de icre de crap şi salata de icre de ştiucă. Uşor, uşor o să mai fie şi alte produse pescăreşti”, a adăugat Marian Cuzdrioreanu.
În ceea ce priveşte programele operaţionale derulate în domeniul pescuitului în România, preşedintele Ro-Fish a subliniat că există progrese de la un program la altul.
„De la fiecare program au existat progrese. S-au maturizat şi se va maturiza încă o dată relaţia dintre administraţia publică, politică şi beneficiari, respectiv fermieri şi procesatori şi atât timp cât împreună vom crea un microclimat şi împreună ne vom duce să negociem la UE fondurile europene şi strategiile adaptate la specificul şi nevoile României o să fie un şi mai mare succes. Dacă la început doar politicul, din păcate, a făcut acest lucru, acum sunt obligaţi, este o condiţie sine-qua-non, pentru că noi suntem factorul de continuitate. Specialiştii, întreprinzătorii din domeniul pescăresc sunt factorii de continuitate şi dacă există această armonie şi colaborare între factorul guvern şi cel privat cu siguranţă se va mări numărul de întreprinzători şi va fi benefic pentru toată lumea: vom avea mai mulţi bani la bugetul de stat şi vom avea mai multă mâncare sănătoasă românească”, a adăugat acesta.
Preşedintele Organizaţiei Ro-Fish a lăudat proiectul demarat de MADR privind înfiinţarea Casei de Comerţ Unirea şi a magazinelor prin care se vor comercializa doar produse româneşti, lansând şi un apel: „Ajutaţi-vă ţara cumpărând produse româneşti”.
„La iniţiativa MADR s-a înfiinţat Casa de Comerţ Unirea care coagulează produsele româneşti. S-a deschis Bursa de Peşte de la Tulcea, este funcţională, are peşte, aşa cum are şi România. Nu avem peşte suficient, dar are peşte românesc care se şi vinde. Casa Unirea vinde numai produse româneşti şi este un mare succes. Este proiectul ‘Drumul Peştelui’, proiectul ‘Drumul vinului’ şi cu siguranţă se va încuraja şi promova produsul românesc. Gândiţi-vă ce se va întâmpla când Casa Unirea va fi cu produse în comunităţile cu români din afara ţării. Nu cumva mâncarea, băutura şi tradiţiile sunt ambasadorii cei mai buni ai noştri? Nu cumva se recâştigă brandul de ţară? Dacă mai punem şi oficii de turism, portul popular şi tradiţiile, nu cumva vom promova calitatea şi sufletul românesc? Eu vă spun: ajutaţi-vă ţara cumpărând produse româneşti”, a mai spus Marian Cuzdrioreanu.
Datele MADR arată că în 2018 producţia estimată a României din acvacultură şi pescuit a fost de circa 22.064,3 tone din care: 10.884,6 tone din acvacultură, circa 3.434,7 tone din pescuit comercial în ape interioare, iar din pescuit la Marea Neagră, aproximativ 7.744,9 tone.
Suprafaţa totală amenajată pentru acvacultură în anul 2018 a fost de circa 90.320 hectare.
Deşi românii au ajuns la un consum anual de circa 7 kilograme de peşte, cantitatea este de peste trei ori mai mică decât media Uniunii Europene, de 22,5 kilograme pe locuitor într-un an.
Prin comparaţie, în Bulgaria şi Ungaria se consumă 2,5 kilograme de peşte pe an, la jumătate faţă de România, în timp ce Portugalia este ţara unde se mănâncă cel mai mult peşte din ţările UE, respectiv 76 de kilograme pe an. În Spania consumul este de 60 de kilograme de peşte pe an, în timp ce media europeană ajunge la 22,5 kilograme pe locuitor într-un an. Cel mai mult peşte din Europa îl consumă islandezii – 90 de kilograme pe an, iar la nivel mondial, Japonia deţine supremaţia cu peste 130 de kilograme anual.
Înainte de 1989, în România se consuma anual între 8 şi 10 kilograme de peşte pe locuitor.