Preşedintele Traian Băsescu merge în Turcia pentru o vizită de stat

Miercuri, la Palatul Prezidenţial de la Ankara, Traian Băsescu va fi primit de Abdullah Gül, cei doi urmând să susţină o declaraţie de presă comună.

De asemenea, şeful statului român va avea convorbiri şi cu preşedintele Marii Adunări Naţionale, Cemil Çiçek, şi cu premierul turc, Recep Tayyip Erdogan.

Miercuri după-amiază, Băsescu va avea o întâlnire şi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Republica Turcia.

Joi, la sediul Uniunii Camerelor de Comerţ şi Burselor de Mărfuri din Turcia, Băsescu va participa la Forumul economic româno-turc pentru investiţii şi comerţ, după care va vizita Platforma de producţie a Corporaţiei pentru Industriile Aerospaţiale din Turcia (TAI) şi Centrul naţional de simulare pentru instruirea piloţilor pentru avioanele de lupta F-16.

Preşedintele României face apel la Turcia pentru o mai mare implicare în regiunea Mării Negre – Hurriyet Daily News

Preşedintele României Traian Băsescu face apel la Ankara pentru o mai mare implicare în regiunea Mării Negre, argumentând că este nevoie de o abordare pragmatică în privinţa cooperării în zone mai puţin sensibile din această regiune, scrie Hürriyet Daily News, miercuri, în ediţia online.

‘Revitalizarea sinergiei Mării Negre… va construi niveluri crescute de încredere şi siguranţă între ţările din regiunea Mării Negre. În acest sens, o mai mare implicare a Turciei, ca actor-cheie, în cooperarea din regiunea Mării Negre ar fi foarte mult salutată şi apreciată’, a declarat Băsescu într-un interviu prin email acordat cotidianului Hürriyet Daily News înaintea unei vizite oficiale de două zile în Turcia, care începe astăzi.

Scopul vizitei, a precizat preşedintele român, este de a încuraja în continuare dialogul bilateral la nivel înalt după semnarea unui parteneriat strategic, precum şi întâlniri cu membri ai comunităţii de afaceri turce pentru a promova legăturile economice.

Întrebare: Care sunt oportunităţile de investiţii reciproce pentru Turcia şi România?

Răspuns: Sectoarele prioritare vizate de investitorii turci sunt privatizarea unor obiective strategice cum ar fi Oltchim, noi investiţii în agricultură, în special agricultura ecologică, industria alimentară, energetică, inclusiv energia verde, piese auto, construcţii, industria petrochimică, turismul şi IT.

Un memorandum semnat recent de miniştrii energiei din cele două ţări vizează consolidarea cooperării bilaterale şi stabilirea bazei pentru programe comune în sectorul energetic, inclusiv cercetarea şi, în cele din urmă, explorări în comun de gaze şi petrol offshore în Marea Neagră, schimburi de energie reciproce, implicarea mai activă a României în implementarea programelor de energie în Turcia (depozite de gaze naturale, echipamente pentru centrale hidroelectrice, cabluri electrice submarine etc). În acelaşi timp, avem în vedere investiţii reciproce în tehnologii inovatoare şi produse moderne competitive.

Întrebare: Cum ar putea guvernele facilita şi mai mult afacerile?

Răspuns: Printre punctele forte ale pieţei româneşti ar trebui să menţionăm poziţia ei geografică strategică, mediul social şi cultural favorabil, forţa de muncă la costuri reduse calificată şi multilingvă, costuri de producţie mult mai mici decât în majoritatea ţărilor europene, impozitul pe venit şi impozitul pe profit la un nivel scăzut de 16 %, preţurile mici pentru bunuri de consum şi servicii, sume importante alocate investiţiilor în infrastructură şi fonduri de ajutor de stat şi fonduri UE pentru proiecte de investiţii.

Un cadru legal de reglementare este în curs de desfăşurare pentru implementarea de ‘business angels’ /investitori providenţiali n.r/, ca o alternativă la bursa de valori la nivel micro, cu scopul de a atrage capital de la investitori către firme mici, necotate la bursă.

România are o combinaţie de resurse energetice ce ar putea să-i permită să devină un principal producător regional şi furnizor de energie. Resursele potenţiale ar putea fi mărite prin punerea în funcţiune a unor noi zone de foraj petrolier offshore în câmpurile platoului continental al Mării Negre şi la mare adâncime.

Întrebare: Care este evaluarea dumneavoastră pentru mai multe oportunităţi de cooperare în regiunea Mării Negre?

Răspuns: Sunt convins că Turcia, partenerul nostru strategic, poate contribui substanţial la atingerea potenţialului de dezvoltare a regiunii. În regiunea Mării Negre, înţelegem acum nevoia unei abordări pragmatice, cu accent pe cooperare în zonele mai puţin sensibile, cum ar fi cercetarea sau protecţia mediului, în timp ce se consolidează formatele de cooperare existente.

Noi credem că implicarea UE în regiune ar putea contribui la soluţionarea conflictelor îngheţate din jurul Mării Negre.

Întrebare: Aţi urmărit recenta dezbatere politică din Turcia, mai ales după inculpările pentru corupţie la 17 decembrie? Cum sunt percepute din partea dumneavoastră turbulenţele politice din Turcia şi reacţia guvernului la inculpările pentru corupţie, mai ales din punctul de vedere al unui stat membru al UE?

Răspuns: Noi încurajăm Turcia să depună eforturile necesare cerute pentru reforme ale sistemului judiciar şi consolidarea statului de drept în conformitate cu valorile şi standardele europene. Ca unul dintre statele membre ale UE ce sprijină Turcia în procesul de aderare şi de a deveni membru cu drepturi depline, România susţine o deschidere oportună a capitolelor de negociere relevante în domeniul justiţiei şi statului de drept (capitolele 23 şi 24). De asemenea, este important ca Turcia să fie deschisă pentru un dialog constructiv cu toate instituţiile europene relevante, în scopul de a merge mai departe cu un proces eficient de reforme şi să menţină ritmul procesului de aderare. Fiind conştienţi de complexitatea întregului proces de reforme, noi credem că instituţiile turce sunt competente să-şi asume această provocare. Prin urmare, este foarte importantă în acest context întărirea în continuare a cooperării cu instituţiile UE şi Consiliul Europei.