Cum se schimbă viaţa românilor în 2019: carburanţi mai scumpi, salarii mai mari pentru bugetari, pensiile cresc, taxe noi pentru companii

Pe parcursul anului următor vor exista modificări în ceea ce priveşte taxarea companiilor energetice şi a celor din sectorul telecom, iar băncile vor plăti o „taxă pe lăcomie„.

Tot din 2019, comisionul de administrare pe Pilonul 2 de pensii scade la 1%, de la 2,5%, iar pensiile vor creşte din septembrie.

De asemenea, de la 1 ianuarie, volumul de date în roaming fără suprataxă va creşte.

Salariile bugetarilor

Angajaţii din sistemul public vor avea salarii mai mari începând cu 1 ianuarie 2019. Majorarea va fi de 25% din diferenţa dintre ce primesc acum şi ce este prevăzut în Legea salarizării pentru anul 2022, după cum a anunţat, pe 3 decembrie, ministrul Muncii, Marius Budăi.

Câteva zile mai târziu, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a anunţat că din 2019 se va aplica creşterea salariilor bugetarilor la fel ca şi majorarea punctului de pensie cu 15% de la 1 septembrie 2019, iar voucherele de vacanţă se vor da pentru toţi bugetarii la fel ca în 2018.

Ministrul Finanţelor a făcut aceste precizări după ce sindicatele din Administraţia Naţională a Penitenciarelor au dat publicităţii un proiect potrivit căruia Guvernul ar dori să îngheţe salariile bugetarilor anul viitor.

Cei care nu vor primi bani în plus la salarii sunt medicii şi asistentele, care au primit de la 1 martie 2018 o creştere până la nivelul din 2022.

Indemnizaţii de hrană pentru bugetari

Toţi salariaţii de la stat vor primi, începând cu 1 ianuarie 2019, indemnizaţie de hrană, reprezentând două salarii minime pe economie, a declarat, pe 21 decembrie, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

Acordarea indemnizaţiei de hrană este prevăzută în Legea 15/2018 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Salariul minim va creşte la 2.080 lei

Salariul minim brut va fi majorat, de la 1 ianuarie 2019, la 2.080 lei, respectiv la 2.350 lei pentru angajaţii cu studii superioare.

Olguţa Vasilescu, fostul ministrul al Muncii, afirma în luna noiembrie că primul pas este modificarea Codului muncii.

„După ce va fi modificat acest Cod al Muncii, va trebui să venim cu o Hotărâre de Guvern. De la 1 ianuarie ar urma să fie salariul minim pe economie 2.080 de lei, o creştere netă cu 100 de lei, iar salariul minim pentru cei cu studii superioare 2.350 de lei şi pentru cei care au minim 15 ani vechime la fel, 2.350 de lei”, a spus Vasilescu.

Între timp, Guvernul a renunţat la prevederea legată de vechimea de 15 ani, iar noul ministrul de resort, Marius Budăi, a afirmat că o astfel de măsură ar fi afectat foarte mult mediul de afaceri.

El a subliniat că ideea de a majora salariul minim şi pentru cei cu 15 ani vechime la 2.350 de lei fost pusă în discuţie la propunerea sindicatelor, însă, în final, nici sindicatele nu au mai votat-o în cadrul Consiliului Economic şi Social.

Hotărârea prin care salariul minim brut creşte la 2.080 de lei iar pentru angajaţii pe funcţii pentru care sunt necesare studii superioare şi care au cel puţin un an vechime salariul minim brut creşte la 2.350 de lei a fost aprobată pe 7 decembrie.

De asemenea, salariul minim în construcţii va creşte la 3000 de lei brut de la 1 ianuarie 2019, potrivit ordonanţei privind măsurile fiscal-bugetare, aprobată în 21 decembrie de Guvern.

Carburanţi mai scumpi

De la începutul lui 2019, preţurile la benzină şi motorină vor creşte din nou, de data aceasta din cauza unor măsuri ale Guvernului: ajustarea accizelor cu inflaţia şi creşterea componentei bio.

De la data de 1 ianuarie, vor creşte accizele la carburanţi, potrivit unei prevederi mai vechi din Codul Fiscal. Majorarea de accize, care va fi resimţită în preţul de la pompă de consumatori încă din prima zi a anului 2019 este generată de această dată de ajustarea lor cu inflaţia, prevedere care apare în Codul Fiscal.

„Nivelul accizelor (…) se actualizează cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, față de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică până la data de 15 octombrie. Nivelul accizelor actualizat se publică pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, până cel mai târziu pe data de 20 octombrie a fiecărui an”, scrie în Codul Fiscal.

Potrivit aceluiaşi document, dacă inflaţia este zero sau negativă, valoarea accizelor nu se diminuează. Însă, dacă există inflaţie, accizele cresc potrivit formulei de mai sus.

Astfel, potrivit chiar listei cu noile accize, valabile pentru 2019, publicată de Finanţe, acciza pentru benzina fără plumb va fi de 2.038 de lei pentru 1.000 de litri (de la 1.976 acum) iar cea pentru motorină de 1.896 de lei pentru 1.000 de litri (de la 1.838 acum).

Strict ca urmare a acestei ajustări, un litru be benzină şi de motorină va fi mai scump cu circa 7 bani pe litru (se pune şi TVA de 19% la acciză), în urma unui calcul simplu.

Iar scumpirile ar putea fi şi mai mari, pentru că, de la acea dată, carburanţii auto vor fi mai „verzi”.

Guvernul va impune, de la 1 ianuarie 2019, carburanţi cu un conţinut ridicat de biocombustibil, măsură care trebuia să intre în vigoare încă de la începutul acestui an, dar care a fost amânată.

De atunci, benzina va trebui să conţină bioetanol în proporţie de 8%, faţă de 4,5% cât este acum, iar motorina 6,5% biodiesel, faţă de 5% cât este acum.
România a amânat cu un an introducerea acestei prevederi, dar, potrivit unor surse apropiate situaţiei, de la 1 ianuarie vor intra în vigoare noile praguri. Un proiect de ordonanţă de urgenţă pe această temă a fost deja redactat la jumătatea anului şi a devenit deja lege.

Companiile petroliere nu au spus, oficial, dacă această creştere a componentei bio se va reflecta în preţul final la pompă, şi cum.

Surse apropiate sectorului de rafinare spuneau însă,în toamnă că, în medie, efectul creşterii componentei bio în benzină şi motorină se traduce într-un plus de 30-40 de dolari pe tonă, ceea ce înseamnă, grosier, o scumpire suplimentară de cel puţin 10 bani pe litru, la pompă, potrivit calculelor de la acea data.

Preţul energiei şi al gazelor, îngheţat

Guvernul a aprobat îngheţarea preţului gazelor timp de trei ani, începând cu 1 aprilie 2019.

Citeşte şi Care a fost raţiunea de a plafona preţurile pentru Petrom şi Romgaz? Românii plătesc oricum cel mai mic preţ la gaze din Europa

„În perioada 01.04.2019 – 28.02.2022, producătorii, inclusiv filialele acestora şi/sau afiliaţii aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României, au obligaţia să vândă cu preţul de 68 lei/MWh cantităţile de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă curentă către furnizori şi clienţi finali eligibili”, se arată în Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Executiv la 21 decembrie.

Totodată, va fi îngheţat preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici, după cum a anunţat, tot pe 21 decembrie, consilierul de stat Darius Vâlcov. El a precizat că Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) va elabora o metodologie în acest sens, în luna ianuarie 2019.

Citeşte şi Preţurile la energia electrică pentru populaţie vor fi plafonate timp de trei ani

Taxe pe cifra de afaceri

De la 1 martie 2019, contribuţiile datorate de companiile energetice la ANRE vor creşte la 2% din cifra de afaceri, de la 0,1% în prezent.

„Contribuţia bănească percepută de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice şi termice în cogenerare pentru componenta energia electrică, al gazelor naturale, este egală cu 2% din cifra de afaceri realizată de aceştia din activităţile ce fac obiectul licenţelor acordate de ANRE, cifră de afaceri calculată conform reglementărilor ANRE aprobate prin ordin al preşedintelui ANRE cu avizul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză”, potrivit ordonanţei din 21 decembrie.

Şi operatorii din sectorul telecom vor plăti către ANCOM o contribuţie de 3% din cifra de afaceri, faţă de 0,4% în prezent.

Creşte volumul de date în roaming fără suprataxă

Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a anunţat, în această săptămână, că începând cu data de 1 ianuarie 2019, suprataxele care pot fi aplicate consumului ulterior în cazul depăşirii limitelor utilizării rezonabile a unor servicii în roaming în UE/SEE vor scădea, în timp ce volumul de consum rezonabil va creşte cu 25% faţă de cel aplicat în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018.

Astfel, suprataxa pentru date scade cu 25%, din prima zi a anului viitor (de la 6 la 4,5 euro/GB), în timp ce suprataxa pentru apelurile primite se reduce, din 3 ianuarie, cu aproximativ 7%, de la 0,91 la 0,85 eurocenţi/minut.

La nivel naţional, tot începând cu data de 3 ianuarie 2019, nivelul maxim al suprataxei pe care RCS&RDS S.A. este autorizată să o perceapă propriilor clienţi pentru apelurile primite în roaming în SEE, în condiţiile prevăzute în Decizia preşedintelui ANCOM, scade de la 0,91 la 0,85 eurocenţi/minut.

Din data de 15 iunie 2017, datele (internetul mobil – MB/GB) consumate în roaming în UE/SEE se tarifează, în principiu, la fel ca în România. Totuşi, în cazul celor mai multe dintre planurile tarifare, furnizorii pot stabili un volum de date care pot fi consumate în roaming în UE/SEE fără costuri suplimentare într-o perioadă de facturare (volum de consum rezonabil). Începând cu 1 ianuarie 2019, volumul de consum rezonabil va creşte cu 25% faţă de cel aplicat în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018.

Pentru a înlesni estimarea volumului de date pe care utilizatorii le pot consuma în roaming în UE/SEE fără suprataxă, ANCOM a dezvoltat o aplicaţie de tip widget, ce va fi actualizată cu tariful de 4,5 euro/GB începând cu data de 1 ianuarie 2019. Aplicaţia oferă rezultate relevante pentru toţi utilizatorii de planuri tarifare cu acces la roaming, cu excepţia celor ai RCS&RDS S.A., operator autorizat să aplice suprataxe de roaming de la prima unitate de consum.

„Taxa pe lăcomie” sau „nontaxa”

Guvernul a decis impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, aşa-numita „Taxă pe lăcomie”.

„Un punct foarte, foarte important spunem noi şi cred că şi aşteptat este cel legat de introducerea unui mecanism ce are în vedere protejarea populaţiei şi a firmelor care au credite prin impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR-ului mai mare de 2%. Ştim cu toţii şi avem aici şi documente oficiale, inclusiv raportul Băncii Centrale din decembrie 2018, precum şi documente ale Băncii Centrale Europene şi nu numai, documente care arată sau evidenţiază foarte clar anumite practici, de fapt, incorecte faţă de populaţie, faţă de economia reală şi în acest sens am propus unele măsuri. Şi anume aplicarea, cum spuneam, sau impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%. Orice depăşire a acestui nivel este taxat cu diferite marje propuse de Ministerul de Finanţe”, a spus ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

La rândul său, Ştefan Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, întrebat care va fi efectul „taxei pe lăcomie”, în condiţiile în care mediul de afaceri şi chiar programele guvernamentale se bazează în mare parte pe împrumuturi bancare, a arătat că statul nu îşi doreşte să câştige bani din această taxă.

„Este o taxă din care Guvernul României nu doreşte să câştige bani, este o nontaxă, e o taxă de descurajare. Ne dorim ca ROBOR să rămână într-o limită decentă şi aşa vom ajuta mediul de afaceri”, a subliniat Oprea.

Pensiile cresc în septembrie

Începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menţine la 1.100 lei şi, de la 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie va creşte cu 15% şi va deveni 1.265 lei.

Vouchere de vacanţă şi în 2019

Pe 6 decembrie, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici a precizat că voucherele de vacanţă le vor primi toţi bugetarii în 2019 şi se vor da sub aceeaşi formă ca în acest an.

„Se vor da la fel ca anul acesta, tip voucher, chiar dacă în Legea salarizării s-a trecut că se dă o sumă de bani. Va fi la nivel de 1.450 de lei pentru toţi bugetarii, fără nici un fel de problemă. A fost o măsură bună şi cu impact foarte important pentru industrie”, a adăugat ministrul.

Orele suplimentare nu mai sunt plătite

În perioada 2019-2021, bugetarii nu vor mai fi plătiţi pentru orele suplimentare, iar acestea se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestor ore.

Excepţie face personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

Restituirea taxelor auto

Statul român este obligat să restituie şoferilor taxa auto până la 30 iunie 2019.

Sumele rămase de restituit, reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, pentru care au fost emise decizii de soluţionare a cererii de restituire potrivit art. 5 alin. (1) din OUG 52/2017, se restituie, din oficiu, de organele emitente ale acestora, pana la data de 30 iunie 2019.