Statul este principalul beneficiar al scumpirii carburanţilor. Soluţia optimă ar fi scăderea taxelor – studiu AEI
O analiză a estimărilor costurilor pentru produsele petroliere de la pompă arată că, faţă de aceeaşi zi din anul 2021, preţul la pompă este mai mare cu 63%,iar această creştere are la bază câteva considerente: creşterea cotaţiilor ţiţeiului cu 64%, faţă de cotaţiile din aceeaşi zi a anului 2021, creşterea cursului valutar leu/dolar cu 14%, faţă de cotaţiile din aceeaşi zi a anului 2021, creşterea costurilor de transport maritim al ţiţeiului în Marea Neagră cu peste 500%, creşterea costurilor cu asigurările pentru navele care circulă în Marea Neagră cu peste 600%, scrie Agerpres.
În acelaşi timp, costurile de rafinare s-au majorat cu 30%, cele de furnizare cu 100%, acciza a crescut cu 3%, iar cota TVA percepută de stat urmare a creşterii bazei de aplicare cu 63%.
„Măsurile pe care România le-ar putea lua pentru a combate actuala situaţie din benzinării, dar mai ales posibilele efecte în securitatea energetică a României, trebuie astfel gândite încât să nu ajungem în situaţia mult mai rea decât ne găsim în prezent şi anume să ajungem în situaţia lipsei efective a carburanţilor la pompă. Una dintre măsurile care ar face mult mai rău decât bine este plafonarea preţului la pompă. Ar fi momentul în care unele companii din România ar reduce eforturile uriaşe pe care le fac în momentul de faţă pentru a găsi soluţii să aducă ţiţei din alte părţi ale lumii decât din Federaţia Rusă, respectiv folosind infrastructura rusească”, spun autorii studiului.
Urmărind cotaţiile benzinei în anul 2022, acestea au crescut cu 75%, mai mult decât dublu faţă de creşterea de preţ din România. În acelaşi timp, statul a profitat din plin de pe urma acestei creşteri, banii încasaţi din TVA în acest an, din vânzarea benzinei crescând cu 40%.
În ceea ce priveşte cotaţiile motorinei, în anul 2022, acestea au crescut cu 80%, mai mult decât dublu faţă de creşterea de preţ din România. Banii încasaţi din TVA de către stat în acest an din vânzarea motorinei au crescut cu 40%.
În fapt evoluţia cotaţiilor produselor petroliere este acţiunea care determină preţul la benzină şi motorină, la nivelul pieţei europene, preţ care prezintă o volatilitate superioară preţului ţiţeiului urmare a dificultăţii accesării unor rute de transport, urmare a războiului din Ucraina şi închiderea neprogramată a două mari rafinării europene.
„Statul în cazul combustibililor, la fel ca şi în cazul gazelor şi energiei electrice, este cel mai mare câştigător urmare a scumpirilor. Concret, statul a câştigat suplimentar faţă de perioada similară a anului trecut (primele şase luni din anul 2022), 600 milioane euro din scumpirea benzinei şi a motorinei la pompă. Firmele care vând combustibil probabil au câştigat suplimentar faţă de perioada similară a anului trecut, estimativ, a zecea parte din cât a câştigat suplimentar statul”, au susţinut autorii analizei.
În aceste condiţii, ei consideră că era normal să se iniţieze măsuri încă de la începutul anului 2022, astfel încât aceste câştiguri suplimentare faţă de anul trecut să fie împărţite consumatorului român. În situaţia în care aceşti bani suplimentari, încasaţi fără nici un efort, erau daţi consumatorilor, preţul ar fi fost în prezent la un nivel de 7,3 – 7,4 lei/l.
„Măsurile care se impun sunt: diminuarea TVA şi acciza la combustibili, de a limita marjele comerciale la furnizori, de a întreprinde o puternică campanie de diplomaţie energetică pentru accesarea noilor surse şi rute de transport ţiţei, de a dezvolta un Plan pentru situaţii de urgenţă pentru consumatorii protejaţi. Alternativa populistă de plafonare a preţului echivalează cu instalarea în câteva luni a penuriei combustibililor în România”, mai arată specialiştii AEI.
Din păcate, lucrurile nu se vor opri aici. Previziunile AEI arată că în viitorul apropiat preţul benzinei şi al motorinei va creşte cel puţin până la nivelul cotaţiilor pentru aceste produse, respectiv peste 11 lei/l la motorină şi peste 10 lei/l la benzină.
Riscurile care vor influenţa securitatea aprovizionării cu combustibil a României, dar şi nivelul preţurilor din România sunt: sancţiunile adoptate de UE asupra Rusiei (din toamnă Bulgaria şi Ungaria vor putea vinde produsul doar la nivel naţional), determinând ca România să rămână fără o parte din produsele petroliere care proveneau din aceste ţări, iar ce vine din altă parte este mai scump; dependenţa României de 78% importurile de ţiţei şi produse petroliere (mare parte din Federaţia Rusă) creează un risc mare atât asupra securităţii aprovizionării României, dar şi o volatilitate mare a preţului la orice incident internaţional în zona ţiţeiului.
Totodată, rutele de aprovizionare cu ţiţei alternative la CPC (un terminal aflat pe teritoriul Rusiei) sunt foarte limitate şi cu impact mare în preţ (Georgia, Turcia, Bazinul Mediteranean), dar care probabil vor ajunge în viitor să fie accesate şi se vor reflecta în creşteri de preţ pentru benzină şi motorină.
Creşterea preţului la asigurările navelor din Marea Neagră se va menţine şi în viitor urmare a războiului din zonă şi a minelor în derivă din Marea Neagră; în contextul efectelor cauzate de războiului din Ucraina există şi preocupări tot mai mari cu privire la posibilele eşecuri de livrare a ţiţeiului în portul Constanţa.
În plus, oprirea neprogramată a două mari rafinării din Europa va determina creşterea cererii de produse petroliere din zonele adiacente şi implicit o creştere a preţului benzinei şi motorinei,
Ucraina este dispusă să preia toate cantităţile excedente din piaţă la preţ mult peste piaţa din zonă, fapt ce va crea un alt factor de creştere a preţului benzinei şi motorinei.