Războiul din Ucraina, dar și explozia prețurilor la gaz și energie au creat presiuni enorme pe piețele agricole din toată lumea, inclusiv în UE. Anul agricol 2022/2023 se anunță însă unul promițător, existând conjuncturi care ar putea echilibra într-o oarecare măsură cererea cu oferta de pe piața mondială. Majoritatea produselor vor fi însă din ce în ce mai scumpe din cauza costurilor de producție ce implică utilizarea de îngrășăminte și combustibili.
În contextul conflictului ruso-ucrainean, atenția este asupra cerealelor și a uleiului din semințe, având în vedere că Ucraina a reprezentat 10% din comerțul mondial cu grâu și porumb la nivel mondial și peste o treime din comerțul mondial cu ulei de floarea-soarelui (în 2021). De asemenea, embargourile impuse Rusiei au impact direct asupra pieței. Din punct de vedere istoric, Rusia și Ucraina reprezintă peste 50% din producția mondială de semințe de floarea-soarelui și peste 70-80% din comerțul cu ulei de floarea-soarelui. Astfel, deși UE este în mare măsură autosuficientă în ceea ce privește majoritatea produselor agricole de bază, în special grâul, lactatele și carnea, iar aprovizionarea pieței alimentare a UE nu este, prin urmare, în pericol pentru aceste produse-cheie, consumatorii vor fi nevoiți să suporte unele scumpiri. „Importurile reduse de porumb, grâu, ulei și făină de rapiță și floarea-soarelui din Ucraina vor avea totuși un impact, în special asupra prețurilor la furaje și pentru industria de prelucrare a alimentelor din UE”, atrag atenția analiștii Comisiei, în ultima lor prognoză.
„Se așteaptă ca prețurile interne ale cerealelor care au crescut în ultimele săptămâni pentru toate cerealele principale (grâu, porumb, orz) să rămână deosebit de ridicate în acest an și în 2023. Deoarece grâul de iarnă și cea mai mare parte a grâului de primăvară erau deja semănate în UE atunci când a izbucnit războiul, se preconizează că suprafața de producție de grâu pentru recolta din 2022 (anul de comercializare 2022/23) va crește doar cu 1% față de anul precedent. Cu toate acestea, se preconizează că alte culturi, în special porumbul, își vor crește producția datorită efectului combinat al prețurilor ridicate și al creșterii suprafețelor utilizabile”.
Producții mai mari la cereale
Potrivit ultimei prognoze a Comisie Europene, luându-se în calcul o evoluție medie a vremii în timpul primăverii și verii, producția totală de cereale din UE ar putea ajunge la 297,7 milioane de tone, cu 1,5% mai mare față de anul precedent.
Producția de grâu moale este prognozată la 131,3 milioane de tone, cea de orz la 53,6 milioane de tone și cea de porumb la 74,0 milioane de tone, mai ales pe fondul creșterii suprafeței cultivate la grâul de iarnă (plus 1% până la 20,7 milioane de hectare), orzul de iarnă ( plus 1%, până la 4,8 milioane de hectare), secară (plus 2,9%) și porumb.
Cu toate acestea, se estimează că suprafețele de grâu dur și triticale vor scădea cu aproximativ 4%, ajungând la 2,1 și, respectiv, 2,5 milioane de hectare.
Exporturi de cereale mai mari pentru UE
Cum recolta din 2022 ar putea fi una foarte bună pentru cereale și oleaginoase, iar costurile ridicate la energie și materie primă au dus la scăderea efectivelor de animale și a interesului pentru biocombustibili, se estimează că exporturile de cereale ale UE vor fi cu 30% mai mari față de anul trecut (55,4 milioane de tone). De asemenea, importurile de cereale ale UE ar urma să scadă cu 42%, până la 14,0 milioane de tone, în anul de comercializare 2022/23, comparativ cu media ajustată pe 5 ani. Acest lucru ar contribui la acoperirea unei părți din deficitul preconizat ca urmare a lipsei producției de cereale exportate din Ucraina.
Cea mai mare problemă – uleiul de floarea-soarelui folosit în industrie
În ceea ce privește uleiul de floarea-soarelui, pentru moment nu există nicio posibilitate reală de a înlocui importurile din Ucraina, iar procesatorii de alimente și-au exprimat deja îngrijorarea, deoarece uleiul de floarea-soarelui este utilizat ca ingredient în multe produse prelucrate. Acest lucru ar putea totuși să creeze oportunități pentru alte produse, cum ar fi uleiul de măsline pentru gătit.
Pe termen mediu însă, în contextul scumpirii și penuriei de îngrășăminte, mai mulți fermieri ar putea fi tentați să cultive floarea-soarelui în loc de porumb, pentru că prima necesită mai puțin azot.
Producția de oleaginoase a UE crește, pentru a compensa importurile lipsă din Ucraina.
Se preconizează că suprafețele semănate cu semințe de floarea-soarelui vor crește, având în vedere prețurile ridicate actuale și autorizația temporară de a planta pe terenurile în paragină. Din estimările Comisiei Europene, suprafețele estimate de însămânțare de floarea-soarelui ar putea ajunge la 4,7 milioane de hectare (+4,5% de la an la an), iar producția va crește până la 10,5 milioane de tone ( plus 16,2% de la an la an și plus 8,0% față de media pe 5 ani). De asemenea, se preconizează că suprafețele cultivate cu soia vor crește cu 2,1% față de anul precedent și vor ajunge la 0,97 milioane ha.
Producția totală de semințe oleaginoase a UE în 2022/23 ar putea crește cu 6,4% în ritm anual, ajungând la 32,2 milioane de tone pentru prima dată din 2017. Un astfel de nivel ridicat al producției ar trebui să permită compensarea pierderii de aprovizionare a UE din Ucraina – numai importurile de semințe de floarea-soarelui sunt estimate să scadă cu 45% față de anul trecut din cauza războiului.
Totodată, și producția de ulei vegetal a UE ar trebui să crească cu 3,5% anual, până la 15,9 milioane tone. Producția de ulei de floarea-soarelui ar trebui să crească cu 6,5% în ritm anual, până la un nivel record de 4,2 milioane tone.
Totuși, aceste perspective nu vor compensa pe moment lipsa importurilor de ulei, iar problema prețurilor mari va rămâne.
Prețurile semințelor oleaginoase, și așa mari la începutul anului de comercializare 2021/22, au făcut un nou salt după ce invazia rusă în Ucraina a zguduit piața de floarea-soarelui. La câteva săptămâni după invazie, prețurile de export ale UE la semințele de floarea-soarelui au crescut cu 50%, ajungând la un nivel record de 1.000 euro/tonă, în timp ce alte semințe oleaginoase (de exemplu, rapița) au atins, de asemenea, noi maxime istorice.
Citește și