Semnal de preţ pentru industrie? Hidroelectrica a vândut energie cu 330 lei/MW pentru tot anul 2020, cu 100 de lei peste preţurile din acest an
1 martie a fost prima zi de funcţionare a noii pieţe reglementate de energie electrică, deci prima zi în care unii dintre producătorii de energie mari ai ţării sunt obligaţi sâ vândă o mare parte din energia produsă la preţurile impuse de stat, mult mai mici decât preţurile din piaţă, preţuri stabilite, pentru majoritatea, după formula cost de producţie plus profit reglementat de 5%.
În acest an, cantităţile livrate pe piaţa reglementată sunt relativ reduse, dar de la anul ele vor creşte, iar Nuclearelectrica şi Hidroelectrica vor fi obligate să vândă, la acest preţ impus, până la 65% din producţie, către furnizorii de ultimă instanţă, pentru a se asigura consumul casnicilor. În acest context, cantităţile de energie disponibile pentru piaţa concurenţială vor scădea, efectul previzibil fiind o creştere a preţului pentru industrie.
Din păcate pentru consumatorii industriali, tendinţa de scumpire a anului viitor se manifestă deja. Fix pe data de 1 martie, Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică, a lansat pe piaţa centralizată a contractelor bilaterale-licitaţie extinsă, patru oferte de vânzare de energie în vârf (orele 06-22). Compania a scos la vânzare 4 pachete a câte 5 MW orari, pentru tot anul 2020, în total 83,8 GWh.
Preţul cerut a fost de 320 de lei/MWh iar Hidroelectrica a găsit comparator pentru fiecare pachet. Acelaşi pentru toate: Energy Distribution Services care a plătit chiar mai mult, 327 lei/MWh, şi şi-a asigurat energia în defavoarea celor de la CEZ, care au participat şi ei.
Pe 4 , următoarea zi lucrătoare, Hidroelectrica a făcut acelaşi lucru. A scos la vânzare 5 pachete de câte 5MW orari, tot în vârf, pe tot anul. În total 104 GWh. La acelaşi preţ, 320 de lei. Cu preţuri de până la 331 de lei a câştigat, la fel, fiecare pachet, tot firma Energy Distribution Services. De data asta în faţa celor de la Enel, care au vrut şi ei să cumpere energia hidro.
Hidroelectrica este obligată să vândă, în acest an, cam 10% din producţie, circa 1,6 TWh, la preţul de 111 lei MWh, dar de anul viitor este obligată să vândă până la 65% tot la preţ reglementat, cost plus profit de 5%. În acest caz, era evident că, din motive de profit, va încerca să vândă cât mai scump energia rămasă, mai ales cea de vârf, pe piaţa concurenţială.
Nu doar Hidroelectrica face asta. În perioada scursă de la 1 martie, pe aceeaşi platformă, un producător mai mic, Veolia a vândut două pachete de câte 5 MW orari, bandă, în perioada 1 noiembrie 2019-31 martie 2020. În total 36 GWh, la preţul de 290 de lei. Deci peste preţurile de acum pentru energia în bandă.
A setat Hidroelectrica deja un nivel de preţ al pieţei pentru energia de vârf în 2019 de la care se va merge doar în sus? Greu de spus. „Este scump, într-adevăr, mă aştept să mai scadă puţin, la sfârşitul lui martie/începutul lui aprilie, dar din ce s-a tranzacţionat până acum, cam acesta este preţul. Bandă cam 265-270 de lei, plus 25% pentru vârf acolo se ajunge”, ne-a declarat preşedintele Asociaţiei Furnizorilor, Ion Lungu. El spune că totuşi trebuie avut în vedere şi preţul de pe PZU cuplat dar a admis că, pentru a nu fi probleme cu consumatorii industriali, trebuie să avem preţuri sub cele din Ungaria.
Am comparat preţurile medii de pe aceeaşi piaţă, PCCB-LE, pentru ce s-a tranzacţionat până acum pentru consumul anului 2019 pe vârf, cu preţul Hidroelectrica pentru vârf din acele contracte încheiate pentru 2020. În primele trei luni din acest an preţul a fost de circa 224 de lei, în următoarele trei coboară puţin sub 220, iar în restul anului preţul este, ca medie pentru fiecare lună, cuprins între 225 şi 227 de lei.
Rezultă deci o diferenţă de peste 100 lei/MWh.
Se pun două întrebări. Ce vor face ceilalţi producători mari şi ce preţ îşi va permite să plătească totuşi economia românească pentru energie.
„Nu comentez preţul Hidroelectrica şi nu pot să vă spun dacă este un semnal de preţ pentru 2020, dar ce pot să vă spun este că politica noastră comercială este ca tot ce vom vinde va avea inclusă în cost şi componenta de cost cu certificatele de emisii, 21 de euro. Suntem o societate comercială, trebuie să fim pozitivi financiar”, ne-a declarant Sorin Boza, directorul Complexului Energetic Oltenia, ale doilea mare producător de energie din ţarăm care nu are însă obligaţii pe piaţa reglementată.
Îşi va permite industria să plătească un preţ mai mare? „Contează preţul regiunii. Şi în zilele în care importăm energie o facem la preţuri care sunt aproape de ale noastre. Preţurile europene la energie sunt apropiate de preţurile noastre”, ne-a spus Boza.
Drectorul general al Electrica, Corina Popescu, a declarat ieri că preţurile la energia pentru industrie vor creşte. „În piaţa liberă va fi o creştere de preţ pe care nu o va resimţi doar Electrica, în calitate de furnizor. E un fenomen. Este o piaţă liberă, cea a consumatorilor industriali, este concurenţă. Important este ce servicii în plus putem să aducem în aşa fel încât să-i convingem pe acei consumatori industriali să ne păstreze ca furnizori. Mi se pare important să nu mai avem reacţii emoţionale, pentru că piaţa este într-un moment destul de… ar putea să apară derapaje şi îmi doresc să dau un semnal de stabilitate către utilizatorii şi consumatorii din portofoliul nostru”, a spus Popescu.
Potrivit acesteia, Electrica nu a trimis până acum notificări clienţilor industriali din portofoliu privind faptul că preţul va creşte, preferând să aştepte decizia ANRE, care a venit abia săptămâna trecută.
Amintim că Alro, cel mai mare consumator de energie electrică din ţară, nu a găsit energie pe piaţa special creată pentru consumatorii mari, în condiţiile în care oferise 250 de lei/MWh, energie de tip bandă.