Efectul dispariţiei micilor crescători de vaci şi a microfabricilor: avem cea mai mare creştere a preţului la lapte din UE

Atât fermierii cât şi procesatorii susţin că motivele pentru care preţul laptelui românesc a crescut într-o perioadă în care pe piaţa europeană se constată o scădere de preţ se referă în primul rând la dispariţia micilor ferme şi a micilor procesatori. „Unde este cerere, preţul este în creştere. Acesta este rezultatul „muncii” din perioada 2014-2016 când s-au tăiat 40% din efectivele de vaci, urmare a crizei prin care a trecut acest sector (preţurile la poarta fermei erau foarte mici, iar subvenţiile aferente perioadei 2014 şi 2015 au fost încasate de abia în 2016 n. red.). Iar acum, când preţurile şi-au mai revenit, ne confruntăm cu lipsă acută de forţă de muncă. Nu avem cu cine lucra în ferme. Cunosc nouă colegi din Cluj care au închis ferme de până la 200 de capete pentru că nu au avut cu cine să lucreze”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Claudiu Frânc, preşedintele Federației Crescătorilor de Bovine din România. Potrivit acestuia, producţia nu a scăzut aşa de mult datorită productivităţii în creştere din fermele mari. „Soluţia este  tehnologizarea şi crearea de cooperative de către fermieri, asocierea”, crede Frânc, potrivit căruia, în medie, litrul de lapte la poarta fermei se vinde acum către procesator cu 1,4-1,45 de lei pe litru. „Fermele mari şi cooperativele care pot oferi cantităţi mari şi calitate primesc 2 lei, dar am colegi care primesc şi 90 de bani pe litru.”

 

În momentul de faţă, producţia internă acoperă aproximativ 90% din necesarul unităţilor de procesare locale, restul fiind importat din ţări precum Ungaria sau Polonia. Fermierii români au găsit însă şi pieţe de export pentru laptele lor. „Sunt ferme mari din sud care vând lapte procesatorilor bulgari. În fiecare zi pleacă aproximativ 70 de tone de lapte spre Bulgaria, iar din Bihor, fermierii din zona de munte exportă lapte în Ungaria”, mai spune Frânc.

„Aritmetica este bună, dar realitatea este diferită (de ceea ce reiese din cifre n. red.). Când faci media ponderată pentru România (pentru a obţine preţul mediu al laptelui materie primă, spre a fi raportat la CE n. red.) iei în calcul unităţile mari şi unităţile foarte mici. În ultimul an s-au închis multe făbricuţe care plăteau 1-maxim 2 lei pe litru şi atunci media ponderată a fost influenţată cu deviaţie în sus, prin reducerea numărului de microfabrici şi micşorarea efectivelor de vaci din microferme. Procesatorii mari plătesc cam la fel faţă de anul trecut, dar cei care ofereau un preţ mic s-au împuţinat. Aceasta este explicaţia”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Dorin Cojocaru, preşedntele APRIL, Asociaţia Procesatorilor din Industria Lactatelor. Potrivit acestuia, procesatorii sunt, în schimb, afectaţi de majorarea preţurilor la energie, combustibil, creşterea salariului minim pe economie şi devalorizarea leului în raport cu euro. „Problema la noi este şi că nu avem un observator al preţurilor. Ne-ar ajuta foarte mult pentru a putea face predicţii, pentru un business plan”, mai spune Cojocaru.

 

Din datele APRIL, preţul mediu al laptelui în luna august a fost de 0,2899 euro pe litru (1,34 lei pe litru), iar în august 2017 de 0,2693 euro (1,23 lei).

 

În ceea ce priveşte preţul laptelui la raft, Cojocaru susţine că acesta este dictat de politica lanţurilor de magazine. „Depinde de hypermarketuri şi dacă ele au o politica de creştere a preţului la raft. Noi continuăm să finanţăm magazinele pentru diverse lucruri”, explică preşedintele APRIL.