În prezent, aproximativ un million de hectare de teren agricol se află deja în proprietatea unor companii româneşti cu acţionariat străin. Sau, altfel spus, străinii au cumpărat deja de ceva timp şi exploatează cu succes teren în România, chiar dacă liberalizarea pieţei funciare în România a avut loc de abia de la 1 ianuarie 2014. De altfel, pentru investitorii străini, faptul că puteau achiziţiona doar pe persoană juridică nu a fost un mare impediment, dovadă şi cifrele care arată cât de interesant a fost pământul românesc pentru cei de peste graniţe. Acum, puşi în faţa unui vid legislativ cauzat de faptul că preşedintele Traian Băsescu a retras de la promullgare Legea privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice, străinii pot cumpăra teren în ţara noastră fără oprelişti. Există însă un mai mare interes?
Ce a fost mai bun s-a cumpărat deja
„Ridicarea restricţiei de achiziţie de către cetăţenii străini a terenurilor agricole nu va declanşa o explozie a preţurilor şi nici o creştere semnificativă a volumului tranzacţiilor în contextul în care marile companii străine care operează în calitate de proprietari a multe hectare de teren în România sunt prezente aici de peste 10 ani. Terenurile au fost achiziţionate prin intermediul înfiinţării unor societăţi comerciale, formula considerata optimă, atunci când discutam despre cumulul de operaţiuni implicate, active şi angajaţi”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Flavius Pop, Consultant în cadrul departamentului de Investiţii DTZ Echinox.
„Nu s-a schimbat nimic (în ceea ce priveşte interesul străinilor faţă de pământul românesc n.red) faţă de acum cinci ani. Liberalizarea de abia a început şi, până acum, nu cred să fi cumpărat vreun străin teren în România. Poate peste o lună-două. Oricum, nu văd de ce există atâta agitaţie pe marginea acestui subiect.”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Alexandru Coman, directorul Art Intermed, compania care se ocupă cu intermedieri imobiliare şi achiziţii de terenuri agricole.
Ce vor totuşi străinii
„Cumpărătorii de terenuri agricole sunt interesaţi în special de zonele sud-vestice, sudice şi estice, unde şi preţurile sunt mai mari în raport cu alte regiuni cu teren arabil. Tipul de sol, culturile anterioare, menţinerea unei ciclicităţi între cultură şi recoltă, existenţa unui sistem de irigaţii pot face diferenţa de preţ, însă marea problemă rămâne fragmentarea, lipsa documentelor de proprietate clare şi lipsa cadastrului şi a intabulării”, mai spune Pop.
Ce se va întâmplă cu preţurile
Pentru acest an, reprezentantul DTZ estimează o creştere a preţurilor terenurilor agricole cu 10-15%, în contextul în care, oricum, şi în perioada de recesiune preţurile terenurilor arabile au fost pe un trend ascendent. „Perioada de recesiune nu a avut influenţe negative asupra evoluţiei preţurilor terenurilor agricole. Dimpotriva, preţurile de tranzacţionare s-au dublat, comparativ cu ultimele luni ale anului 2008. Deşi preţul terenurilor agricole a urmat un trend ascendent, interesul pentru achiziţiile de terenuri a fost şi el în creştere”, mai spune Flavius Pop.
La rândul său, reprezentantul Art Intermed susţine că preţurile au crescut cu până la 30% în ultimul an. În ceea ce priveşte trendul, acesta susţine că toate disputele pe marginea liberalizării pieţei funciare nu fac decât să îi determine pe ţărani să ceară un preţ mai mare.
Citeşte şi
Pot străinii să cumpere acum teren în România? Agenţia Domeniilor Statului: „Nu ne putem pronunţa”
Cât costă un hectar
Vorbind pe cifre, potrivit unei analite DTZ, preţul mediu pentru un ha de teren arabil aproape că s-a triplat din 2007 şi până în 2013, şi nici nu există semne că trendul se va schimba. Compania estimează că, în 2015, un hectar de teren arabil va costa în medie 3.500-4.000 de euro. „Terenul arabil din România continuă să fie o oportunitate atractivă atât pentru cetăţenii ţării cât şi pentru străini, în ciuda preţurilor tot mai mari.Preţurile mici, calitatea solului şi multitudinea ofertelor disponibile au fost factori care au atras până acum numeroşi investitori în România. De altfel, România continuăs ă fie atractivă pentru investitori, în principal datorită preţurilor care sunt mult mai mici decât în celelate state europene”, se specifică în raportul DTZ.
Preţurile medii la terenurile agricole, pe zone geografice, potrivit unui studiu DTZ din noiembrie 2013, în imaginea ataşată.
Terenul românesc, un chilipir
Comparativ cu preţurile practicate la hectarul de teren arabil din alte state europene, se poate spune că o bucată de pământ românesc este un chilipir pentru un cetăţean străin. Din datele DTZ, dacă în România se cumpără şi la preţuri de 2.600 de euro hectarul, maximul fiind de aproximativ 3.500 de euro, în Grecia preţul mediu la hectar este de 5.000 de euro, aproape la fel ca în Ungaria, Cehia, Polonia. În Spania, preţul sare la aproximativ 8.000 de euro hectarul, în timp ce în Franţa şi Germania depăşeşete pragul de 10.000 de euro.În Danemarca, un hectar de teren agricol costă, în medie, aproximativ 27.000 de euro.