Preţul energiei pe bursă, sub 100 de euro pe MWh, dar rămâne mai mare decât în alte ţări din UE

Maximul de preţ pe piaţa spot pentru ziua de luni este de 450 de lei pe MWh (99,65 euro pe MWh) pentru orele 9:00 – 10:00. În acelaşi interval, în Ungaria energia costă 97,96 lei pe MWh, iar în Cehia şi Slovacia – 84 de euro pe MWh.

Pe tot parcursul zilei, preţul în România este fie la acelaşi nivel cu cel din ţările cu care este cuplată, fie mai mare. Recordul de preţ pe piaţa spot românească a fost înregistrat miercuri, 1 februarie, când un MWh s-a tranzacţionat cu 680 de lei.

De altfel, România a înregistrat în două zile, respectiv 15 şi 23 ianuarie 2017, cel mai mare preţ al energiei din Europa, ajungând la 74,92 de euro pe MWh, respectiv 96,52 de euro pe MWh. Cel mai mare preţ în această iarnă din Europa s-a înregistrat în Ungaria, respectiv 300 de euro pe MWh.

Într-o analiză a Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), publicată la sfârşitul săptămânii trecute, se arată că manipularea pieţei nu este una dintre cauzele pentru care preţul energiei a atins cote-record în luna ianuarie la bursă, în schimb motivele ţin de denunţarea unor contracte, de comportamentul jucătorilor, precum şi de lipsa apei şi a stocurilor de cărbune.

‘La PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare, piaţa spot – n. r.) nu există participanţi dominanţi, iar funcţionarea interconectată a eliminat practic posibilităţile de manipulare a acestei pieţe’, spune una dintre concluziile analizei.

În schimb, ANRE arată că majorarea preţului se datorează în principal: scăderii artificiale a PIP (preţul de închidere a pieţei – n. r.) în anii 2015 şi 2016, cu mici excepţii, ca urmare a ofertelor la preţuri mici introduse de producătorii din surse regenerabile; în aceste condiţii furnizorii au identificat PZU ca sursă de achiziţie ce modifică semnificativ preţul portofoliului, astfel încât unii furnizori şi-au crescut treptat ponderea achiziţiei din PZU în portofoliu; diminuării resurselor hidro, care afectează întreaga piaţă, prin reducerea ofertei de vânzare şi creşterea celei de cumpărare PZU, ca şi prin diminuarea disponibilului pe piaţa de echilibrare (PE).

O altă cauză este faptul că unii producători din surse regenerabile au stabilit strategii de ofertare pe piaţa de energie electrică prin care vânzarea pe pieţele centralizate ale OPCOM este la nivelul puterii instalate, iar diferenţele între contractat şi energia livrată este achiziţionată pe PZU.

În plus, centralele pe lignit au funcţionat intermitent, ceea ce a condus la micşorarea stocurilor de combustibil din centrale, iar capacitatea de refacere a acestora este lentă.

‘Situaţia menţionată este greu de explicat dacă luăm în considerare structura organizatorică a acestor operatori economici, care cuprinde şi departamente de exploatare a rezervelor de cărbune din cariere şi mine de lignit şi huilă; un producător a invocat în şedinţe dificultăţi legate de extinderea exploatării cărbunelui şi a căilor ferate de transport al acestuia din cauza unor exproprieri necorespunzătoare a terenurilor realizate în justiţie şi neasigurarea veniturilor pentru desfăşurarea activităţii ca urmare a preţurilor mici pe pieţele centralizate OPCOM’, spun reprezentanţii ANRE.

Totodată, raportul arată că la creşterea preţului pe PZU a contribuit şi managementul inadecvat al furnizorilor. După data de 23 ianuarie, se înregistrează o creştere a ofertelor de cumpărare pe PZU, ca urmare a faptului că, în data de 20 ianuarie, un furnizor a notificat partenerii de tranzacţii că îşi reziliază contractele începând cu data de 24 ianuarie 2017.

‘Având în vedere faptul că furnizorul avea încheiate contracte de furnizare cu doi mari consumatori, precum şi faptul că desfăşurau o activitate intensă de trading cu un număr semnificativ de participanţi la piaţa angro de energie electrică, se constată o nouă etapă de accesare a PZU ca sursă de achiziţie a energiei electrice pentru partenerii lui. Ca urmare a notificărilor primite de la furnizor, şi alţi furnizori au denunţat, la rândul lor, contractele încheiate pe PCSU (Piaţa Centralizată pentru Serviciul Universal – n. r.)’, arată analiza.

Astfel că ofertele de cumpărare au fost mai mari decât ofertele de vânzare, iar preţul a urcat din ce în ce mai mult de la o zi la alta.

‘Furnizorul a invocat o motivaţie generală, cu referiri la criza energetică din România şi Europa generată de temperaturile scăzute înregistrate în ultima perioadă, coroborat cu prelungirea perioadei indisponibilităţii centralelor de producere importante, fără a expune concret implicaţiile asupra activităţii sale pe piaţa angro din România’, se mai arată în raportul ANRE.

Din analiza modului în care acest furnizor şi-a asigurat portofoliul de achiziţii pe piaţa angro, s-a constatat că, în ultimii doi ani, acesta a înregistrat perioade lungi de timp în care sursa principală de achiziţie a reprezentat-o PZU (în 2015 valori între 20% şi 78%, respectiv în 2016 valori între 0% şi 43%), politica de expunere ridicată la volatilitatea preţului pe PZU fiind greu de înţeles în condiţiile în care la 31 decembrie 2016 avea contracte de furnizare cu un număr semnificativ de clienţi finali.

ANRE nu precizează însă că această practică este ilegală, ci menţionează că aceasta este ‘dovada unei iresponsabilităţi în respectarea cadrului de reglementare al pieţei de energie – pornind de la acordarea licenţei şi garanţia financiară asociată – la garanţiile de bună execuţie a contractelor – şi penalităţile pentru nefurnizarea de energie electrică’.

De asemenea, lipsa abilităţilor participanţilor în a construi strategii mai elaborate de ofertare a fost altă cauză a creşterii preţurilor.

‘Menţionăm oferta de cumpărare a FUI (furnizorilor de ultimă instanţă – n. r.), care, conform cadrului de reglementare, trebuie să achiziţioneze pe PZU şi PE necesarul consumatorilor alimentaţi în regim reglementat, neacoperit prin contracte reglementate sau prin denunţarea contractelor pe PCSU; aceasta a condus la ofertarea la cumpărare a unor cantităţi orare mai mari de 100 MWh, cu preţuri cuprinse între 500 – 800 lei/MWh’, precizează autoritatea de reglementare.

Potrivit ANRE, piaţa de energie electrică a fost caracterizată în această perioadă prin: creşterea consumului de energie electrică; creşterea deficitului producţie-consum, deficit ce trebuie asigurat de operatorul pieţei de echilibrare prin dispecerizarea grupurilor disponibile şi care se datorează în principal notificărilor incorecte transmise de PRE – uri (părţile responsabile cu echilibrarea – n. r.); utilizarea la maximum a rezervelor de energie din lacurile de acumulare pentru echilibrarea sistemului.

De asemenea, această perioadă a mai fost caracterizată şi prin scăderea energiei disponibile în grupurile dispecerizabile, ca urmare a scăderii debitului Dunării la circa 1800 mc/s, minim istoric declarat; ca urmare a reducerii puterii medii disponibile a grupurilor nucleare, rezultat al scăderii debitului apei de răcire la centrala de la Cernavodă, direct influenţat de nivelul Dunării; ca urmare a stocurilor insuficiente de combustibil în centralele electrice pe cărbune; ca urmare a prognozelor deficitare pentru energia electrică livrată de centralele eoliene şi solare; precum şi ca urmare a scăderii presiunii gazelor naturale în reţeaua de transport ca urmare a creşterii consumului de gaze naturale al clienţilor casnici şi industriali, fapt ce limitează debitul de gaze naturale dispecerizat către centralele electrice cu producţie pe bază de gaze naturale.

‘Se precizează că PZU a funcţionat în regim cuplat toată luna ianuarie 2017, iar OPCOM SA nu a semnalat evenimente sau posibile suspiciuni de comportament inadecvat al participanţilor la PZU: producători, operatorul de transport, distribuitori, furnizori şi nu în ultimul rând traderi. Toţi participanţii se pot înregistra cu oferte de cumpărare şi/sau cu oferte de vânzare pe PZU’, menţionează autorii raportului.

La jumătatea lunii ianuarie au fost înregistrate creşteri semnificative ale preţului pe PZU. Potrivit analizei, preţul mediu calculat ca medie aritmetică a PIP-urilor înregistrate în intervalele orare analizate rămâne cu circa 3,49% sub valoarea medie europeană de 51,69 euro/MWh pentru perioada 1-8 ianuarie 2017 şi cu o creştere de 17,99% peste media europeană de 59,04 euro/MWh pentru perioada 9-15 ianuarie 2017.

Etapa este caracterizată de creşterea ofertelor la cumpărare cu 9,71% şi a ofertelor la vânzare cu 5,65% în perioada 1-8 ianuarie 2017, precum şi de creşterea ofertelor de cumpărare cu 8,55% şi scăderea ofertelor de vânzare cu 6,46% în săptămâna următoare.

În aceste condiţii, volumul tranzacţiilor nu a înregistrat variaţii de la o săptămână la alta, în schimb, se constată o creştere a preţului mediu de închidere cu 38,83% în perioada 9-15 ianuarie faţă de perioada 1-8 ianuarie.

‘În această perioadă, CNTEE Transelectrica SA a notificat Ministerul Energiei, Ministerul Economiei şi ANRE privind iminenţa unor situaţii de criză energetică în perioada următoare. Solicitarea CNTEE Transelectrica SA de aprobare a HG s-a suprapus cu etapa de preluare a activităţii la ministere între cele două echipe, astfel că evenimentul a fost puternic mediatizat şi însoţit de vehicularea unor informaţii privind stocurile de cărbune disponibile, perioada de funcţionare a centralelor pe cărbune, iar analiştii economici în domeniul energiei au prezentat scenarii diverse. În data de 12 ianuarie 2017, Ministerul Energiei a propus şi Guvernul a aprobat Hotărârea de Guvern privind adoptarea unor măsuri de siguranţă pe piaţa de energie electrică’, se mai arată în analiza ANRE.

În perioada 16-22 ianuarie se înregistrează creşterea cu 12,12% a preţului mediu pe PZU; faţă de săptămâna anterioară, preţul mediu calculat este cu 10,45% peste valoarea europeană de 70,71 euro/MWh consemnată în aceeaşi perioadă. În condiţiile în care a fost înregistrată atât o scădere a ofertelor de cumpărare, cât şi a ofertelor de vânzare, volumul tranzacţiilor a crescut cu 2,94%.

După anunţul acelui furnizor de reziliere a contractelor, pe 23 ianuarie, preţurile de închidere pe PZU au înregistrat variaţii mari de la o zi la alta, remarcându-se faptul că în perioada 24-31 ianuarie, chiar dacă că au fost înregistrate valori în scădere pentru consumul de energie, preţurile de închidere s-au menţinut cu valori peste 600 lei/MWh, maximul fiind de 653,68 lei/MWh la data de 31 ianuarie 2017.