Actualizarea cu inflația a valorii accizei pentru alcoolul etilic, așa cum prevede forma actuală a Codului Fiscal (de la nivelul din 2015, pentru această perioadă articolul din Cod fiind suspendat), ar conduce la o creștere cu 20-40% a prețului la raft pentru băuturile spirtoase, 20% fiind impactul asupra prețului la băturile premium, atrage atenția organizația Spirits România.
Actualizarea cu inflația a valorii accizei pentru alcoolul etilic, așa cum prevede forma actuală a Codului Fiscal, înseamnă că taxa ar putea crește cu peste 50% în anul 2025, arată Spirits România care reprezintă interesele principalilor producători și importatori de băuturi spirtoase din România.
Asociația patronală a solicitat Premierului și Ministrului de Finanțe să intervină pentru a evita o majorare a accizei la alcoolul etilic cu peste 50%, care reiese din calculele ei. Deocamdată, Asociația are doar promisiuni din partea Finanțelor și nimic concret.
Valoarea accizei se va reflecta automat în preț, urmând a se scumpi, spun producătorii, mai ales băuturile ieftine, produse într-o majoritate covârșitoare de producători români. Potrivit președintelui Spirits, Florin Radulescu, băturile ieftine ar urma să se scumpească cu circa 40%, iar cele premium cu 20%. Majorarea prețurilor la băuturi va deschide drumul pieței negre a băuturilor alcoolice, precum și a concedierilor angajaților din domeniu, potrivit acestuia. Impactul creșterii accizei cu peste 50% ar conduce la concedierea a circa 46.000 de angajați din industria producătorilor de alcool autohtoni, potrivit calculelor Asociației.
Președintele Spirits arată că ar fi în folosul producătorului aplicarea unui calendar de majorarea a accizelor așa cum a fost cel votat pentru bere, păstrând aceleași proporții de majorare și la băuturile spirtoase, așa cum este și la bere.
„Veşti bune vin în privinţa accizei la bere. Până acum, nivelul accizelor la bere se actualiza la 1 ianuarie cu inflaţia pe ultimele 12 luni, calculată în septembrie anul anterior. Propunem un alt model de calcul, de fapt unul cerut de industrie: un calendar de creştere graduală a accizelor la bere pentru o mai bună predictibilitate”, a explicat premierul Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern din 23 octombrie în care a fost aprobată ordonanța privind calendarul majorării accizelor la bere.
În acest context, Florin Rădulescu a solicitat Guvernului, în numele Spirits România, să introducă în legislație un cadru unitar pentru accizele la alcoolul etilic și bere. El a reamintit că, spre deosebire de industria berii, industria băuturilor spirtoase se confruntă cu o piață neagră semnificativă. Evaziunea fiscală nu este făcută însă de producătorii legali, iar în aceste condiții ar fi cu atât mai nedrept ca cei penalizați să fie tocmai cei care plătesc accizele și celelalte contribuții, a spus el.
Totodată, Florin Rădulescu a punctat că cei mai afectați de creșterea accizei vor fi producătorii români. “Producătorii români sunt cei care au produsele populare și cele mai ieftine. Aproximativ 85% din consumul de bauturi spirtoase este reprezentat de produsele românești”, a explicat Rădulescu.
“Producătorii autohtoni s-au aflat sub presiune în ultimii ani din cauza creșterilor de taxe dar și de prețuri la materii prime. Avem nevoie de un cadru juridic și financiar echitabil, care să ne permită să ieșim din logica strâmtă a supraviețuirii și să ne permită să ne facem planuri de dezvoltare și de creștere pe termen lung”, a declarat Daniel Bran, proprietarul Distileriilor Bran, prezent de asemenea la întâlnirea cu jurnaliștii.
Referindu-se la piața locală, președintele Asociației Spirits, Florin Rădulescu, a mai arătat că, deși spirtoasele reprezintă doar 4% din totalul consumului de alcool din România, producătorii si importatorii acestora plătesc 55% din totalul accizelor generate de industria băuturilor alcoolice.
Din prețul de listă al unei sticle de băuturi spirtoase, în 2023 nu mai puțin de 36% reprezentau accize, 20% sunt costurile cu materiile prime, 31% costurile cu vânzarea și marketing-ul, 10% manopera, 2% transport și 4% energia. În condițiile în care costurile cu transportul, energia, materiile prime vor crește în perioada următoare, din cauza evoluțiilor economice, producătorii locali au două variante pentru a rezista în piață: micșorarea marjei în condițiile în care deja aceasta este negativă sau restrângerea activității, inclusiv prin concedieri.
Consumul de alcool nefiscalizat are mai multe efecte nefaste, de la impact negativ asupra colectării de TVA până la efecte grave și, uneori, ireversibile în ceea ce privește sănătatea consumatorilor.
În 2018, studiul de piață realizat împreună cu Novel Research a arătat că, în total, consumul de băuturi spirtoase în rândul persoanelor de 18+ ani era aproximativ 1,242 mil. hectolitri. Conform calculelor pe baza datelor Ministerului Finanțelor, consumul fiscalizat a fost de 487,000 hectolitri de băuturi spirtoase, rezultând că 755,000 hectolitri, respectiv 60,7% din total, era consum nefiscalizat.
Potrivit unui sondaj realizat de ivox.ro la solicitarea Spirits România în luna octombrie 2024, 34% dintre români spun că au consumat băuturi alcoolice din surse pe care nu le cunoșteau, respectiv băuturi fără timbru sau băuturi produse de persoane pe care nu le cunoșteau. Dintre respondenții care au admis că au consumat băuturi alcoolice contrafăcute, unul din cinci a indicat ca motiv prețul, respectiv faptul că băuturile contrafăcute pe care le-au consumat erau mai ieftine.