Prețul gazelor crește și a a ajuns la nivelul maxim al ultimului an pe piața românească. Posibile probleme cu plafonarea

21 11. 2024
gaze-industrie

Prețul spot al gazelor naturale vândute la Bursa Română de Mărfuri (BRM) este de 223 de lei/MWh, preț pentru gazele cu livrare în data de 22 noiembrie, potrivit datelor operatorului pieței. Din datele noastre, este cel mai mare preț spot înregistrat la BRM cel puțin din 1 noiembrie 2023, momentul oficial al debutului sezonului rece trecut.

Prețuri de peste 200 de lei/MWh au fost înregistrate în fiexare zi pe piața spot a BRM începând din data de 11 noiembrie (zi de livrare).

Înainte de acest episod, cel mai mare preț a fost de 221 de lei/MWh, înregistrat în data de 5 noiembrie 2023.

Prețurile spot din România sunt ceva mai mici decât cele de la Central European Gas Hub, acolo unde gazele cu livrare în data de 22 noiembrie s-au tranzacționat la 48,87 de euro/MWh, deci aproximativ 243 de lei/MWh

Echilibru “precar” în toată Europa

Piața gazelor naturale din Europa se află într-un echilibru precar la începutul iernii, iar factorii externi vor duce probabil la o piață tensionată la sfârșitul anului 2024 și începutul anului 2025, a spus recent Torgrim Reitan, directorul financiar al companiei norvegiene Equinor, cel mai mare producător de gaze offshore din Norvegia, țară care este în prezent cel mai mare furnizor de gaze naturale din Europa.

Piața gazelor naturale și prețurile din Europa vor fi modelate în următoarele luni de încheierea acordului de tranzit al gazelor dintre Rusia și Ucraina și de cererea de LNG din Asia, a declarat Reitan într-un interviu acordat miercuri Bloomberg TV.

Piața europeană a gazelor naturale a fost tensionată timp de câteva săptămâni, odată cu începerea sezonului de încălzire de iarnă, cu o încetinire masivă a vitezei vântului în nord-vestul Europei, cu o dispută în Austria cu privire la livrările de gaze ale Gazprom și cu apropiata încheiere a acordului de tranzit al gazelor prin Ucraina. Acordul de tranzit expiră la 31 decembrie 2024, iar Ucraina a declarat că nu va continua discuțiile privind reînnoirea acordului cu Rusia. Săptămâna trecută, compania națională de energie a Slovaciei, SPP, a semnat un contract pilot pe termen scurt cu SOCAR pentru a cumpăra gaze naturale din Azerbaidjan, pregătindu-se pentru o posibilă întrerupere a tranzitului către Rusia.

Pe lângă lucrurile de mai sus, prețurile europene ale gazelor naturale au crescut și din cauza vremii mai reci, care a stimulat cererea pentru încălzire și pentru producția de energie electrică în centralele pe gaze.  Cererea de gaze naturale și cererea de energie electrică pe bază de gaze naturale au crescut în ultimele zile pe fondul așa-numitei „Dunkelflaute”, care înseamnă în germană „acalmie întunecată a vântului”, care a dus la viteze scăzute ale vântului și la niveluri scăzute ale producției de energie eoliană.

Problema plafonării în România

România, una dintre puținele țări europene cu producție internă semnificativă, are în vigoare mecansimul prețurilor plafonate la clienții casnici și majoritatea clienților comerciali. Plafonarea este susținută în special, la casnici, prin impunerea unui preț reglementat, de 120 de lei/MWh, cu care producătorii români vând gazele furnizorilor pentru consumul casnicilor și al producătorilor de energie termică.

Numai că, deși clienții finali au prețurile plafonate până la 31 martie, mecansimul de achiziție reglementată la 120 de lei/MWh expiră la finalul acestui an. O lege cu mai multe prevederi, între care și prelungirea acestui termen până la 31 martie 2025, a fost votată în vară dar trimisă spre reexaminare de președinte și este încă în circuitul parlamentar. În absența ei, furnizorii vor cumpăra gazele la prețul pieței, mult mai mare, dar le vor vinde la prețul maxim plafonat (acum prețurile finale plătite sunt sub plafonul maxim de 310 lei/MWh, preț cu toaate taxele incluse către casnici) urmând ca bugetul de stat să acopere diferența.

Citește și: