La bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare afişau marţi dimineaţa o scădere de 4,3%, până la 88,92 de euro pentru un Megawatt-oră, după două zile consecutive de scădere, scrie Agerpres.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat luni seară că executivul comunitar a trimis săptămâna trecută statelor membre o serie de calificări cu privire la modul în care companiile europene pot plăti pentru gazele ruseşti, după ce Rusia a cerut cumpărătorilor străini să plătească în ruble pentru gazele livrate, în caz contrar riscând să le fie întreruptă aprovizionarea.
Potrivit Comisiei Europene, sancţiunile UE nu împiedică firmele să-şi deschidă conturi la o bancă desemnată, şi firmele pot plăti pentru gazele ruseşti, atât timp cât o fac în moneda convenită în actualele lor contracte şi declară tranzacţia finalizată când este achitată în acea monedă.
Aceste anunţuri au relaxat tensiunile existente între UE şi Rusia cu privire la livrările de energie. În plus, importurile europene de gaze lichefiate precum şi încălzirea vremii odată cu apropierea verii au contribuit şi ele la această tendinţă de scădere a preţurilor la gaze.
„Preţurile europene la gaze au ignorat escaladarea tensiunilor geopolitice. În pofida reducerii livrărilor de gaze ruseşti în ultimele săptămâni, importurile record de gaze lichefiate pe continent au readus stocurile la un nivel confortabil”, susţine Biraj Borkhataria, director de cercetare la RBC Capital Markets.
Aproape toate contractele de achiziţii ale firmelor din UE cu Gazprom sunt în euro sau dolari.
În 27 aprilie, Gazprom a oprit complet livrările de gaze naturale în Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări. Unele guverne şi firme din UE au cerut instrucţiuni detaliate de la CE privind posibilele soluţii de plată pentru gazele naturale, un combustibil utilizat la încălzirea locuinţelor, producţia de electricitate şi funcţionarea uzinelor din Europa.