„Preţul” legii graţierii. Construcţia de puşcării noi pentru cei 2.000 de deţinuţi eliberaţi ar costa 0,1% din bugetul ţării, timp de cinci ani

Circa 2.500 de deţinuţi ar urma să fie eliberaţi din puşcării, dacă proiectul de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi amnistierea ar fi aprobat. De această lege ar urma să beneficieze şi politicienii condamnaţi pentru fapte de corupţie şi, mai mult, legea se referă şi la cei care au primit condamnări cu suspendare, care nu sunt în închisori.

În ultimele zile, a fost adusă în discuţie şi decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care ar putea obliga România să plătească 80 de milioane de euro pentru condiţiile din penitenciarele româneşti, motivul fiind suprapopularea lor. 

A spus-o şi fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, o spune şi actualul ministru: construcţia unui penitenciar durează cinci ani. În ultimii ani, s-au plătit studii de prefezabilitate la două noi penitenciare, unul la Caracal, şi altul la Berceni, judeţul Prahova. La niciunul însă nu s-au început încă lucrările. 

Cât costă un penitenciar 

„Noi avem în vedere să construim două penitenciare, unul la Caracal şi unul în Berceni, Prahova. Un penitenciar pentru 1.000 de persoane, cu totul, cu utilităţi şi personalul de supraveghere, ne costă 150 de milioane de euro, iar construţia durează minimum cinci ani”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Florin Iordache, ministrul Justiţiei. 

Extrapolând, ar însemna 300 de milioane de euro pentru două penitenciare noi, în care să încapă 2.000 de deţinuţi. Bugetul pe anul trecut al României a fost de circa 51 de miliarde de euro (prognozat), deci alocarea bugetară pe un an (acceptând că s-ar construi în cinci ani), în acest scop, ar fi, grosier, de circa 0,1% din buget. 

Întrebat dacă s-a luat în calcul şi varianta folosirii unor clădiri deţinute de stat, dar neutilizate, ministrul spune: „Nu se poate. Am întrebat şi eu acest lucru, discutând de unităţi militare. Cei de la ANP (Autoritatea Naţională a Penitenciarelor – nr.) îmi spun ca nu se poate, pentru că construcţia unui penitenciar e gândită altfel decât o unitate militară sau o cazarmă„, ne-a mai declarat ministrul Justiţiei. 

Studiile pentru penitenciarul care ar urma să fie construit în comuna Berceni din judeţul Prahova se află într-un stadiu avansat, în timp ce pentru cel din Caracal s-a efectuat studiul de prefezabilitate, însă anul trecut a primit aviz negativ din partea Ministerului Apărării Naţionale pe motiv că s-ar afla prea aproape de Deveselu. Fiecare dintre cele două penitenciare ar urma să aibă circa 1.000 de locuri pentru deţinuţi. 

„Trebuie să bagi pemanent bani în această fabrică”

Eliberarea a 2.500 de deţinuţi nu ar rezolva problema cu CEDO, iar puşcăriile s-ar umple la loc în cel mult un an şi jumătate, este de părere Ştefan Teoroc, preşedintele Sindicatului National al Lucratorilor de Penitenciare (SNLP). 

„Dacă în penitenciarul Jilava ar fi 1.300 de deţinuţi şi pleacă 100, ce credeţi că se întâmplă în esenţă? Orice statistică arată că într-un an şi jumătate, ulterior graţierii sau amnistierii, ori amândouă, obiectivele se reconstituie”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Ştefan Teoroc. 

Despre graţiere, Teoroc mai spune că e un paliativ în relaţia cu CEDO, o măsură prin care Ministerul Justiţiei încearcă să arate că se fac lucruri pentru ca România să nu fie amendată. 

Un document al Ministerului Justiţiei din luna iulie a anului trecut, arată că sistemul penitenciar românesc înregistrează un deficit de 9.408 de locuri, în condiţilile în care 28.234 de persoane erau private de libertate la data de 30 iunie 2016. Cei mai mulţi dintre aceştia, în număr de 10.300, au pedepse cuprinse între doi şi cinci ani. Cu toate acestea, România a înregistrat în ultimii ani o scădere a numărul persoanelor încarcerate. 

„Când constaţi că ai capacitatea de deţinere mai mică cu vreo 9.000 de locuri faţă de normele europene, pentru care ne sancţionează CEDO, atunci pleci de la extinderea acestei suprafeţe. Am putea merge pe modernizarea condiţiilor existente şi am rezolva, în principiu problema, chiar daca probleme vor fi tot timpul, pentru că se degradează sistemul. Trebuie sa bagi permanent bani în aşa fabrică„, mai spune Teoroc.  

Cele mai multe procese câştigate de deţinuţi la CEDO vizează condiţiile de detenţie, în special cele referitoare la suprafaţa destinată fiecărei persoane închise. Pentru fiecare deţinut, România trebuie să aloce 4 metri cubi de aer pentru cei care sunt încadraţi în regim de maximă siguranţă şi inchis, şi 6 metri cubi de aer pentru cei care sunt închişi în regim semi-deschis şi deschis. 

Deficit se înregistrează şi pe partea de resursă umană. „Avem 15.000 de posturi prevăzute, însă doar 12.000 sunt ocupate în acest moment”, mai spune preşedintele SNLP. Acesta mai precizează că necesarul real, calculat pe standarde, este de circa 20.000 de angajaţi.

840 de milioane de euro pentru îmbunătăţiea condiţiilor de detenţie 

Guvernul Cioloş a aprobat în aprilie 2016 Memorandumul privind calendarul de măsuri necesare îmbunătățirii condițiilor de detenție și a sistemului de probațiune. Pentru aplicarea calendarului de măsuri, pentru perioada 2016-2023, valoare totală a fondurilor se ridică la circa 840 de milioane de euro. 

Aproape 11.000 de noi de cazare ar urma să fie construite în următorii  şase ani, iar alte peste 1.600 de locuri să fie modernizate. În plus, documentul prevede şi angajarea a circa 6.000 de persoane până în 2023. Sumele estimate necesare pentru implementarea acestui calendar urmează a fi asigurate din bugetele anuale aprobate instituțiilor cu atribuții în domeniu.