Preţul locuinţelor din România ar putea scădea cu 34% până în 2016 într-un scenariu pesimist – EBA
Potrivit scenariului de bază al EBA, care foloseşte estimările Comisiei Europene, Produsul Intern Brut al României ar urma să înregistreze o creştere de 2,3% în acest an, urmată de un avans de 2,5% în 2015 şi unul de 2,3% în 2016. De asemenea, rata şomajului ar urma să rămână stabilă în apropierea cifrei de 7,2% până în 2016 în timp ce preţurile pe piaţa imobiliară rezidenţială ar urma să crească treptat cu 1,1% în acest an, cu 3,0% în 2015 şi cu 5,0% în 2016.
În schimb, potrivit scenariului pesimist al EBA, economia românească ar urma să înregistreze trei ani de recesiune (minus 1,4% în 2014, minus 1,8% în 2015 şi minus 0,7% în 2016), cumulată cu o creştere treptată a ratei şomajului de la 7,7% în 2014 la 8,6% în 2015 şi ajungând la 9,2% în 2016. Conform acestui scenariu, preţurile la locuinţe în România ar înregistra un declin accelerat de 12,2% în acest an, urmând o scădere de 11,1% în 2015 şi una de 7,2% în 2016.
Cumulat pe ansamblul perioadei 2014-2016, preţurile pe piaţa imobiliară rezidenţială din România ar înregistra o deviaţie de 33,7%, cel mai ridicat nivel din UE, în timp ce media europeană ar fi de 21,2%.
La elaborarea scenariului pesimist, EBA a luat în considerare cele mai importante riscuri la adresa stabilităţii sectorului bancar. Acestea sunt creşterea randamentelor obligaţiunilor guvernamentale însoţită de o modificare a aversiunii faţă de risc, continuarea deteriorării calităţii creditelor în ţările cerere slabă, o stagnare a reformelor care ar pune în pericol încrederea în sustenabilitatea finanţelor publice, precum şi lipsa măsurilor de restructurare a bilanţurilor băncilor pentru ca acestea să-şi păstreze accesul la finanţare de pe piaţă.
Testele la care vor fi supuse cele mai importante 124 de bănci din Uniunea Europeană urmează să înceapă în luna mai, iar rezultatele vor fi publicate în octombrie. Băncile europene trebuie să demonstreze că pot supravieţui unui declin al PIB-ului de 7%, faţă de un declin al PIB-ului de 0,5% în cazul testelor de stres derulate în 2011. Precedentele teste de stres din UE au fost criticate pentru că nu au ţinut cont de deţinerile de obligaţiuni guvernamentale de către instituţiile de creditare. În perioada de vârf a crizei din zona euro, unele bonduri au fost sub o presiune intensă.
Printre instituţiile din zona euro ce vor fi supuse verificării calităţii activelor se află şi băncile cu subsidiare în România: Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG şi Erste Group Bank AG (Austria), Bank of Cyprus (Cipru), Groupe Credit Agricole, BNP Paribas şi Societe Generale (Franţa), National Bank of Greece, Eurobank Ergasias, Piraeus Bank, Alpha Bank AE (Grecia), UniCredit SpA şi Intesa Sanpaolo SpA (Italia), ING Groep NV (Olanda), Banco Comercial Portugues (Portugalia).