Preţul petrolului, din nou în cădere liberă, după creşterea puternică a producţiei în Statele Unite
În timpul şedinţei de tranzacţionare de vineri, preţul petrolului WTI, referinţa pe piaţa americană, a scăzut cu peste 1 dolar, concomitent cu o creştere puternică a volumelor tranzacţionate, potrivit datelor Bloomberg. Orice urmă de creştere a cotaţiilor barilului după deciziile din noiembrie ale producătorilor OPEC-Rusia a fost astfel ştearsă cu buretele.
Cotaţiile pe piaţa SUA s-au prăbuşit cu 8,6% de la începutul acestei săptămâni, deşi OPEC şi Rusia discută extinderea măsurilor de reducere a producţiei până la sfârşitul acestui an.
Preţul petrolului s-a prăbuşit cu peste 50% de la jumătatea anului 2014, din cauza creşterii puternice a producţiei de către marii producători, în frunte cu Arabia Saudită, în încercarea de a-şi menţine cota de piaţă pe fondul ascensiunii foarte rapide a extracţiei din depozite de şist din SUA. Exploatarea de şisturi presupune utilizarea unor tehnologii mai sofisticate şi investiţii financiare semnificativ mai mari faţă de costurile relativ reduse de producţie ale arabilor sau ruşilor. Astfel, OPEC şi, în mai mică măsură, Federaţia Rusă au mizat că o scădere a preţurilor îi va scoate din piaţă pe „intruşii” americani. A dispărut echilibrul cerere-ofertă, încilnat puternic înspre supraofertă, iar petrolul ieftin a determinat o acumulare fără precedent de stocuri de materie primă şi carburanţi în întreaga lume, care exercită la rândul ei presiune asupra preţurilor.
Totodată, ţările mari producătoare de petrol şi gaze sunt, cu câteva excepţii, dependente aproape total de veniturile din aceste exporturi, astfel că preţurile mai mici au pus presiune uriaşă pe bugete şi au condus la măsuri de austeritate, presiuni sociale şi tensiuni geopolitice. Astfel, OPEC şi Rusia au convenit, la sfârşitul anului trecut, să reducă coordonat producţia de petrol pentru a determina o creştere a preţurilor la niveluri care să le permită să „respire” din punct de vedere financiar.
Industria exploatărilor de şist din SUA s-a dovedit însă mult mai suplă decât se aşteptau analiştii de specialitate, producţia americanilor revenind foarte rapid odată cu creşterea preţurilor la niveluri care să permită viabilitatea economică a proiectelor de acest gen.
Astfel, producţia de petrol a Statelor Unite a crescut săptămâna trecută la 9,29 milioane barili, cel mai ridicat nivel din august 2015, potrivit datelor publicate de Energy Information Administration, o ramură a guvernului americani. Nigeria, unul dintre cei mai importanţi producători OPEC, a avertizat deja că petrolul pompat de americani din şisturi va rămâne o problemă indiferent dacă OPEC şi Rusia vor conveni prelungirea cu încă şase luni a acordului de reducere a producţiei.
Reprezentanţii OPEC se vor reuni pe 25 mai la Viena pentru a lua o decizie.
În acest context, preţul petrolului WTI a coborât vineri cu aproape 2 dolari, aproximativ 4%, la 43,76 dolari pe baril, după ce a pierdut joi 2,3 dolari, sau 4,8% din valoare. Volumele tranzacţionate depăşesc de aproximativ patru ori media ultimelor 100 de zile.
Cotaţia Brent, de referinţă în Europa, a coborât vineri cu 1,74 dolari, sau 3,6%, la 46,64 dolari pe baril, şi afişează un declin de 7,1% pe ansamblul acestei săptămâni.
Acţiunile companiilor energetice din Europa au o săptămână proastă din cauza corecţiei de pe piaţa petrolului. Indicele Stoxx Europe 600 Oil and Gas Index a coborât cu 0,5%, deşi rezultatele raportate până acum de marii petrolişti europeni pentru primul trimestru al anului au bătut estimările pieţei.
La Bucureşti, acţiunile OMV Petrom (SNP) au coborât vineri cu 0,31% pe Bursă, la 0,3205 lei.