Preţul petrolului, mai important decât costul unui conflict – analiză

Potrivit acestuia, riscurile legate de petrol sunt considerate a fi mai grave decât un posibil conflict. Reînnoirea tensiunile din Orientul Mijlociu nu a reuşit până acum să adauge o primă de risc la preţul petrolului. Cearta din Qatar evidenţiază din nou tensiunile reprimate subterane dintre producătorii principali conduşi de Arabia Saudită şi susţinuţi de SUA, pe de o parte, şi Iranul susţinut de Rusia pe de alta.

‘Pe termen scurt, piaţa vede că posibila escaladare a certei din Qatar afectează negativ petrolul datorită potenţialului impact asupra capacităţii sau voinţei producătorilor OPEC şi non-OPEC să menţină reducerile curente de producţie. Cu toate acestea, un conflict ar deveni fără îndoială un factor pozitiv în piaţă, iar prima de risc ar reveni ca reacţie la temerile că rezervele din regiune ar putea fi întrerupte. Însă, în această etapă, riscul ca acordul de reducere a producţiei să se destrame este văzut ca fiind un pericol mai mare decât un conflict ce poate escalada. Lumea este în continuare inundată de petrol, iar pe piaţă ajung şi mai mulţi barili. Săptămâna aceasta, Royal Dutch Shell a anunţat ridicarea restricţiilor de export, valabile de 472 de zile, din câmpul său petrolifer Forcados din Nigeria. Acest lucru ar putea însemna ca acest câmp să crească producţia la potenţialul său de 250.000 barili pe zi’, precizează specialistul Saxo Bank.

Petrolul a revenit la niveluri apropiate de pre-OPEC deoarece atenţia acordată rezervelor a fost mai importantă decât o criză geopolitică emergentă în Orientul Mijlociu. Inventarele de petrol şi combustibil americane au avut un salt surprinzător şi au revenit la un maxim pe trei luni, în timp ce producţia din Nigeria şi Libia s-a îmbunătăţit în continuare. Cearta din Qatar a fost văzută până acum ca fiind negativă din punct de vedere al preţului, având un risc de respectare minimă sau chiar rupere a acordului curent de a reduce producţia până în martie anul viitor.

La rândul lor, metalele preţioase au pierdut din câştigurile mari recente pe măsură ce a apărut o tendinţă de urmărire a profitului înainte de şedinţa din 14 iunie a Comisiei Federale pentru Piaţa Deschisă.

Aurul şi argintul s-au redresat puternic pe baza multiplelor incertitudini. Dar, după o şedinţă împăciuitoare a Băncii Centrale Europene, după lipsa unor elemente spectaculoase în urma audierii fostului director FBI James Comey şi după un parlament fără majoritate în Marea Britanie, atenţia s-a îndreptat spre urmărirea profiturilor înainte de viitoarea şedinţă FOMC.

‘În urma unei reveniri de o lună de aproape 7%, aurul a depăşit tendinţa descendentă din 2011 doar pentru a se confrunta cu o rezistenţă la maximul lunii aprilie de 1.296 dolari/uncie. Înaintea dozei triple de posibile riscuri de joi, aurul şi argintul au primit amândouă un impuls. Însă, deoarece şedinţa BCE, audierea fostului director FBI Comey şi alegerile din Marea Britanie n-au făcut prea multe valuri, atenţia s-a îndreptat către urmărirea profitului – nu în ultimul rând luând în considerare creşterea aproape sigure a dobânzii în SUA pe 14 iunie. Cererea pentru aur ca instrument de diversificare şi acoperire împotriva riscurilor de evenimente politice sau economice rămâne. Miercuri, deţinerile totale de aur ale fondurilor tranzacţionate la bursă au sărit la 14,5 tone, cea mai mare creştere de o zi din iulie anul trecut. Deţinerile totale au recuperat acum jumătate din ceea ce se pierduse în urma alegerilor prezidenţiale din SUA din noiembrie trecut’, susţine Ole Hansen.

Specialiştii Saxo Bank menţin o perspectivă pozitivă pentru aur, dar riscul pe termen scurt se înclină către o corecţie, iniţial către 1.265 dolari/uncie, retragerea de 38,2% a redresării mai-iunie. Doar o scădere sub 1.245 dolari/uncie (61.8%) este posibilă pentru a atrage o vânzare accelerată aşa cum a fost cea după încercarea eşuată din aprilie de a depăşi pragul de 1.300 dolari/uncie.

Peste 1.300 dolari/uncie, aurul va ţinti, probabil, 1.315 dolari/uncie înainte de maximum din 9 noiembrie de 1.337 dolari/uncie.

Metalele industriale, cu excepţia cuprului, s-au tranzacţionat toate în scădere ca reacţie la rezerva amplă şi – în unele cazuri – în creştere. O redresare a importurilor de cupru în China în luna mai, inventarele LME în scădere şi probleme cu rezervele în Chile (condiţiile meteo) au dus toate la plasarea metalului înapoi în vârful intervalului său de tranzacţionare actual.

Ţiţeiul WTI cu livrare în 2018 a scăzut cu 14% faţă de media observată în timpul primului trimestru. Creşterea săptămânală a producţiei SUA a scăzut la doar 1.000 barili/zi în ultimele patru săptămâni în comparaţie cu o medie de 28.000 barili/zi pe parc