Preţul untului pe pieţele internaţionale a ajuns anul acesta la un nivel record, iar scumpirea se vede şi pe rafturile din România. Ce va urma

Piaţa europeană a lactatelor a devenit în ultimele luni complet impredictibilă, urmare a preţurilor practicate la unt, care au atins un nou record, indică ultimul raport al Comisiei Europene. O tonă de unt se vinde acum cu aproximativ 6.500 de euro la nivel european, mai mult decât dublu faţă de anul trecut, spre exemplu, când tona se comercializa cu aproximativ 3.000 de euro. Trendul se vede deja pe rafturile magazinelor, inclusiv cele din România, unde pachetul de 200 de grame de unt românesc cu o concentraţie de 82% se apropie sau chiar trece de pragul de 10 lei. „Condiţiile de pe piaţa lactatelor sunt fără precedent, caracterizându-se printr-o diferenţă foarte mare între preţul untului care este foarte mare şi preţul laptelui praf care a ajuns la nivel de intervenţie. Cererea mare de brânză, unt şi smântână ţine sus preţul laptelui pentru care se aşteaptă o producţie mai bună decât anul trecut”, notează specialiştii Comisiei Europene.

„Preţul la raft depinde de politica comerciantului şi nu a procesatorului. Noi facem presiuni de opt luni să crească preţul de achiziţie, pentru că şase luni s-a mers pe pierdere. Negocierile cu magazinele se fac însă de două ori pe an. Preţul untului bloc a atins vârful în septembrie şi urmează scăderea pe bursă. Acum se vinde cu 4,5-5 euro pe kilogram, în condiţiile în care, în august 2016, preţul unui kilogram de unt bloc cu 82% grăsime era de 3,5 euro, iar în august 2017 era de 7 euro”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL). Acesta pune majorarea preţului la unt şi pe seama politicilor marilor producători – Franţa şi Germania – care au stocat unt pentru a beneficia de subvenţii, dar i-au dat drumul în piaţă într-un moment inoportun. 

De ce s-a scumpit untul

Toată această situaţie a fost generată de o neconcordanţă între producţia în scădere şi creşterea cererii din piaţă. Astfel, conform datelor Comisiei Europene, pentru 2017, specialiştii estimează că producţia de unt a UE va scădea cu 3% faţă de anul anterior. Predicţia se bazează pe informaţiile din Germania şi Franţa, care realizează 40% din producţia de unt a Europei, şi care au raportat un minus de 7% în primele şapte luni ale acestui an. La nivelul UE, scăderea a fost de numai 5%, dar creşterile estimate pentru a doua parte a anului nu vor compensa minusul din perioada ianuarie-iulie. „Proviziile de unt vor fi inclusiv sub producţia anului 2015. Astfel, scăderea producţiei din UE, coroborată cu o producţie mai mică în Noua Zeelandă (un alt mare producător de unt la nivel mondial) şi cererea mare la nivel global au dus la un preţ foarte mare la unt”, se mai specifică în raportul Comisiei Europene.

Producţie mai mică, preţ mai mare

Producţia în scădere de unt are explicaţii atât la nivelul fermierilor, ale căror vite au produs un lapte cu o concentraţie de grăsime cu 1,7% mai mică decât anul trecut, cât şi la nivel de procesatori, care au mizat pe brânzeturi, un produs care le aduce în momentul de faţă profituri mai mari. 

„Cantitatea mai mică de grăsime din lapte se datorează procentului mare de vite tinere din cirezi, dar şi a hranei oferite de fermieri”, explică analiştii Comisiei care fac referire şi la deciziile de business ale procesatorilor. „În 2017, cele aproximativ un milion de tone de lapte colectat în plus la nivelul UE faţă de anul trecut vor fi transformate cu precădere în brânză. Aceasta pentru că cele mai mari profituri se obţin din produsele cu valoare adăugată mare, precum brânzeturile, chiar şi în condiţiile în care preţul untului a ajuns la un nivel record. Mai mult, anul acesta, o cantitate în creştere de grăsime a fost transformată în smântână, producţia crescând cu 3% faţă de 2016”, se menţionează în raportul Comisiei Europene.

Estimări mai optimiste pentru 2018

Analiştii Comisiei Europene cred, însă, că de la începutul anului viitor situaţia se va redresa uşor, urmare a creşterii producţiei. Cererea va rămâne însă ridicată. „Având în vedere producţia în creştere de lapte cu un conţinut mai mare de grăsime, producţia de unt a Europei ar putea raporta o creştere de 3% în 2018”, se mai specifică în raport.

„Preţul untului va trebui să scadă. Dacă nu scade apar alte variante pentru că puterea de cumpărare a românului e mică. Eu cred că în două-trei săptămâni, magazinele trebuie să umble la preţul de la raft, pentru că urmează postul Crăciunului, când oferta este mare şi cererea mică. De asemenea, iarna puterea de cumpărare scade din cauza cheltuielilor cu întreţinerea”, apreciază şi Dorin Cojocaru.