Cât plătesc de fapt românii pentru energie electrică și gaze comparativ cu ceilalți europeni, cifrele reale. GRAFICE

În lipsa datelor noi de la noi, vă vom arăta o statistică publicată de MEKH (echivalentul ungar al Autorității de Reglementare în Energie din România) pe baza datelor firmei de consultanță și cercetare de piață VaasaETT, din Finlanda, cu prețurile din septembrie 2022. Cercetarea compară prețurile finale la energie electrică și gaze pentru clienții casnici în 33 de capitale europene, atât în termeni nominali, cât și ajustate cu paritatea puterii de cumpărare, iar românii nu stau atât de rău precum s-ar crede.

Energie electrică

În termeni nominali, Bucureștiul are al optulea cel mic preț al energiei electrice dintre cele 33 de capitale, și al patrulea cel mic din capitale ale statelor membre UE, cu o valoare de 16,24 eurocenți/kWh, preț final, cu tarife și taxe. Dintre capitalele statelor membre UE, mai ieftin decât la noi este în Sofia, Zagreb, Budapesta și Valetta. Dintre cele 33 de state analizate, cea mai scumpă energie electrică se plătește în Olanda (66,7 eurocenți/kWh) și cea mai ieftină în Ucraina (5 eurocenți). Iată graficul mai jos.

De fiecare dată când se confruntă cu această comparație, consumatorii români aduc însă argumentul veniturilor: chiar dacă plătesc printre cele mai mici prețuri din Europa, românii spun că au salarii mici, și chiar există unele discursuri cum că de fapt am plăti cel mai mare preț din Europa.

De aceea, am ales să prezentăm și comparația prețurilor la energie electrică din punct de vedere al parității puterii de cumpărare standard (PPS – Purchase Power Parity), practic  se evaluează paritatea puterii de cumpărare care exprimă echivalenţa între nivelul preţurilor exprimate în aceeaşi monedă din diferite ţări.

Ei bine, din acest punct de vedere lucrurile nu mai stau la fel de bine pentru România, dar nici așa de rău cum se tot spune. Bucureștiul are al 15-lea cel  mai mic preț la energie electrică din Europa și este sub media prețului continental, calculat la paritatea puterii de cumpărare. Astfel, o factură de electricitate este, în teorie, mai ușor de plătit la București de un bucureștean, decât de locuitorii din Praga, Amsterdam, Copenhaga, Berlin, Atena, Roma, etc. în orașele lor. Vedeți graficul mai jos

Gaze naturale

În termeni nominali, Bucureștiul are al șaptelea cel mic preț al gazelor naturale dintre cele 33 de capitale, potrivit firmei de consultanță și cercetare de piață VaasaETT, adică 6,29 eurocenți/kWh. La fel ca la energie electrică, în doar patru state capitale de țări membre UE gazele plătite de populație sunt mai ieftine, în termeni nominali: în Varșovia, Budapesta, Bratislava și Zagreb. Cel mai ieftin gaz se plătește tot în Ucraina (2,36 eurocenți/kWh), iar cel mai scump tot în Olanda care, atenție, este un producător de gaze mai mare decât România (42,08 eurocenți). Iată clasamentul cu prețurile nominale

În ceea ce privește comparația la paritatea puterii de cumpărare, lucrurile stau mai bine pentru locuitorii capitalei României decât în cazul comparației similare a prețurilor la energie electrică. Astfel, Bucureștiul este a 11-a dintre cele 33 de capitale luate în calcul, cu cel mai mic preț calculat la PPS și semnificativ sub media europeană calculată de compania de cercetare finlandeză. La fel, pentru bucureșteni este mai ușor să plătească factura la gaz decât pentru locuitorii din Berlin, Bruxelles, Amsterdam, Viena, Roma, Praga, Atena, etc. Vedeți comparația în graficul de mai jos.

Mecansimul prețurilor plafonate

Amintim că, pentru gazele naturale, prețul este plafonat pentru toți consumatorii casnici din România, la 0,31 lei/kWh, indiferent de consum. Pentru energia electrică, prețul este plafonat în funcție de consumul realizat anul trecut, ca medie lunară. Astfel, pentru un consum de sunb 100 kWh lunar prețul final, cu tarife și taxe, este de 0,68 lei/kWh, pentru cei cu un consum de până la 300 kWh lunar, prețul este plafonat la 0,8 lei/kWh pentru primii 255 kWh consumați urmând să se aplice prețul pieței pentru diferența de până la 300 kWh, iar pentru consumuri de peste 300 kWh nu există plafon.

Citește și:

Germania plafonează prețurile la energie electrică invers față de cum a făcut-o România: industria e ajutată mai mult decât populația.

Potrivit datelor publice, spre 90% din consumatorii casnici din România beneficiază de unul dintre prețurile plafonate la energie electrică, iar la gaze plafonarea este, evident, pentru toți consumatorii casnici.

În România sunt circa 9 milioane de clienți casnici de energie electrică și circa 4 milioane de clienți casnici de gaze naturale.

Citește și:

Mesajul șefului Dispeceratului Energetic Național din România către Bruxelles: Relaxați politica de închidere planificată a centralelor electrice, măcar o vreme, este criză și război!