Prețuri la electricitate și gaze: Furnizorii spun că este nevoie de plafonare și în 2023, dar cer Guvernului să gândească încă de pe acum o schemă sustenabilă, de care să beneficieze cine are nevoie

Prețurile la energie și gaze continuă să crească în piețe și, cum aproape toți consumatorii din România au prețuri plafonate, este clar că efortul bugetar al statului pentru a plăti diferențele va fi din ce în ce mai mare. Oficial, nimeni nu spune cam care ar fi estimarea de plată a statului pe toată schema de sprijin aplicată în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, dar calcule ale industriei merg cu estimări care ajung chiar și la 8-9 miliarde de euro, în scenariul pesimist, pentru tot sectorul de distribuție și furnizare de gaze și energie electrică.

Furnizorii de energie încă nu și-au luat încă toți banii de la stat pe plafonările de preț din schema de iarna trecută, în condițiile în care sumele nu erau mari. Pe schema actuală de sprijin de până la 31 martie 2023, mult mai extinsă și fără a mai avea efectul contractelor încheiate în trecut la prețuri mici, sumele care trebuie plătite de stat vor fi evident mult mai mari. Furnizorii, deja afectați de faptul că statul nu a plătit la timp, se tem că nu o va face nici în continuare, când vor fi mult mai mulți bani de recuperat.

În condițiile prețurilor mari din piață, și furnizorii admit că e nevoie de o schemă de sprijin și după 1 aprilie 2023, pentru că nu toți clienții își vor permite să plătească prețurile reale. Cer Guvernului să discute cu ei și să o gândească încă de acum, dar atrag atenția că ea trebuie să fie sustenabilă. Iar dacă Guvernul nu are suficienți bani pentru toată lumea, să îi sprijine pe cei care chiar au nevoie, dar nu din banii companiilor. Iată ce au spus oficialii E.On, Engie și Enel, prezenți la la forumul energetic regional FOREN.

Raffel Volker, CEO E.On România: Schema de sprijin este mult prea generoasă

Ce subvenții plătește statul și cui plătește este treaba autorităților și a Parlamentului, dar sunt îngrijorat că schema de sprijin este mult prea generoasă, așa cum arată ea acum. Pentru că îi sprijinim și pe cei care nu au nevoie de sprijin, ci pe toți: o mare parte din populație și industrie. Trebuie să ne concentrăm asupra celor care au cu adevărat nevoie de ajutor prin intermediul voucherelor, de exemplu, care pot fi implementate rapid și ajung la cei care au nevoie de ele.

Eric Stab, CEO Engie România: Să ne concentrăm pe acei consumatori care au cu adevărat nevoie de sprijin

Noi, ca furnizori de energie, nu mai putem să prefinanțăm toate măsurile de sprijin. Cred că acesta este unul dintre motivele de îngrijorare pentru furnizori.

Trebuie să ne concentrăm în primul rând pe acei consumatori care au cu adevărat nevoie de sprijin. Am vorbit despre aceste cifre de  mai multe ori. Dar dacă iau ca exemplu ENGIE, noi în România avem undeva la 2 milioane de consumatori. Din acești 2 milioane de consumatori, 40.000 sunt considerați a fi consumatori vulnerabili potrivit legislației, adică undeva la 2%. În Franța, țară de unde vin eu și care este o țară mai bogată ca România, 25% din populație este considerate a fi consumator vulnerabil.

În mod clar trebuie să găsim mijloace să protejăm o bucată mai mare din populația României. Dar într-un mod foarte țintit.

Dacă nu sunt suficienți bani în bugetul de stat, atunci trebuie să vorbim despre nivelul protecției, nivelul plafoanelor pe care le introducem. Pentru că, în caz contrar, nu este sustenabil.

Valeriu Binig, director reglementări Enel România: Poate e momentul să renunțăm la apelul la buzunarele companiilor de utilități și să apelam la sprijin direct, vouchere

Un subiect foarte fierbinte: plățile, si compensările, și plafonările de prețuri. Practic creșterea inflației a fost acoperită pe cheltuiala companiilor de utilități si sustenabilitatea financiară a acestor companii este puternic afectată,  cu potentiale consecinte catastrofice de tip efect de domino.

O astfel de criză se poate finanța din trei surse alternative: bugetul de stat, banii plătitorilor de tarife din facturi si banii companiilor, al acționarilor lor, eventual sprijiniți de împrumuturi bancare. Abordarea trebuie să fie armonizată și cele trei surse aboirdate cu o anumită logică, ce trebuie cântărită în permanență, trebuie să avem în vedere că marii perdanți ai acestui joc sunt distribuitorii și furnizorii.

Toată lumea se întreabă ce se va întampla dupa aprilie 2023. Oficiali însărcinați cu macrostabilitatea economică ne spun: acest sprijin va trebui sa continue și după 2023. A venit FMI si a spus: da, da , dar poate ar trebui în mod gradual sa pregătiți consumatorii și să nu se trezească în 2023 cu un soc.  Pentru că, pe de o parte, nu e clar dacă operatorii care suporta acum greul vor rezista pana atunci, și pe de altă parte ar trebui să măriti plafoanele încet -încet astfel încât în 2023 să nu fie un șoc

De asemenea foarte important: Guvernul a început să pună în funcțiune sistemul de vouchere , ceea ce înseamnă sprijin direct către consumatori, fără a mai distorsiona sistemul energetic, piața de energie prin prețuri care sunt subiect de intervenții artificiale. Poate e momentul să renunțăm la apelul la buzunarele companiilor de utilități și să apelam la acest sprijin direct.