Ultimele date ale Comisie Europene (din 3 februarie) indicau un preț FOB mediu în portul Constața la grâul panificabil de 306 euro tona, cu 31,4% mai mare față de perioada similară a anului trecut, în timp ce prețul mediu al porumbului FOB Constanța (în data de 27.01.2022) era de 227 de euro tona, cu 15,8% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.
Între timp însă, cotațiile pentru grâul românesc s-au mai depreciat, iar premisele sunt de scădere. Ultimele estimări arată că există suficientă marfă în piață, în bazinul Mării Negre nu mai există foarte mulți cumpărători, astfel că singurele turbulențe ar putea apărea doar în cazul în care conflictul dintre Rusia și Ucraina va escalada, spun analiștii consultați de Economica.
Prețul grâului românesc în paritatea CPT Constanța era în data de 8 februarie la 263 de euro tona. „În momentul de față nu sunt premise de creștere a prețurilor. În bazinul Mării Negre nu sunt prea mulți cumpărători. Singurul lucru care poate schimba trendul este conflictul dintre Rusia și Ucraina”, a explicat pentru Economica Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în cadrul Clubului Fermierilor Români.
„România mai are de scos undeva la 3 milioane de tone de grâu, Ucraina aproximativ 7,2 milioane de tone, iar Rusia este în întârziere cu 4-5 milioane de tone față de ce se estimase inițial. Probabil că nu vor ajunge la 35 de milioane de tone (export – n.red.)”, mai spune analistul.
„Tensiunile dintre cei doi mari producători/exportatori de la Marea Neagră au ridicat prețurile atât la grâu cât și la porumb, în faza inițială. Totuși, nefiind nicio mișcare militară, între timp, prețul grâului s-a mai calmat, scăzând la niveluri în jurul a 261- 262 euro /tona DAP Constanța. Porumbul a rămas ferm, crescând la niveluri în jurul a 245-247 euro pe tona DAP Constanța”, a declarat pentru Economica Victor Beznea, general manager al traderului de cereale Patberg INTL și Secretar General ARCPA – Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole.
Ultimele prognoze privind producția mondială liniștesc apele
Explicația trendului vine din producția mondială care a fost estimată în sus, față de prognozele de la finele anului trecut. Producția mondială totală ar urma să crească, conform estimărilor USDA din ianuarie, cu 2,7 milioane de tone pe an în 2021-22, ajungând la 778,6 milioane de tone, în principal datorită perspectivelor bune ale recoltelor din Australia și Argentina.
Potrivit ultimei estimări USDA, producția de grâu din Argentina pentru anul de comercializare 2021/22 este estimată la un nivel record de 20,5 milioane de euro. în creștere cu 3% față de estimările lunii trecute și cu 16% mai mult față de anul trecut. De asemenea, analiștii se așteaptă ca Australia să livreze mai mult, adică aproximativ 34 de milioane de tone.
USDA a estimat că producția ucraineană de grâu în anul de comercializare 2021-2022 va ajunge la 33 de milioane de tone, urmând să fie livrate aproximativ 24,2 milioane de tone din acest volum. În 2021-2o22, producția și exporturile de grâu ale Ucrainei ar urma să crească cu 30% și, respectiv, 44% față de anul anterior.
Fermierii români rămân pe minus
„Au fost creșteri mai mari pentru că au existat temeri că Ucraina nu mai livrează. Dar acum, prețul la cereale este mai bun, cu aproximativ 15% mai mare față de anul trecut, dar nu spectaculos. Nu dacă ne raportăm și la celelate creșteri de preț. Este normal să apară îngrijorări, pentru că de aici pleacă prețurile la restul mâncării. Problema este ce se va întâmpla în viitor. Dacă la cereale vorbim de scumpiri de 10%, la îngrășăminte prețurile s-au majorat cu 400%. Eu, spre exemplu, față de 2020, plătesc curent cu 1.000% mai scump. Însă noi vindem cereale în UE și ne corelăm prețurile cu ce este pe bursă, care reacționează la toți stimulii din piață”, apreciază Nicolae Sitaru, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din județul Ialomița și președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR).
Potrivit acestuia, plafonarea prețurilor ar fi însă o decizie care ar face mai mult rău tuturor jucătorilor implicați.
„Fermierii au beneficiat de prețuri mari în perioada lunii ianuarie, dar lichiditatea a fost scăzută, cum se întâmplă de obicei când au loc creșteri rapide. Aici aș adăuga faptul că suntem o piață libera și fluctuațiile de pe piața internațională se transmit și în România, urmând principiul caselor comunicante. Așa încât discuțiile de genul „de ce cresc prețurile la cereale dacă am avut o recolta mare?”, nu-și au sensul, dacă înțelegem mecanismele unei piețe libere.
Nu poți cere unei mori să vândă făină la un preț mai mic, dacă va cumpăra grâul la un preț mai mare. Ar însemna să limitezi prețul și la fermieri care pot vinde la un preț mai mare, corelat cu piețele din jurul nostru. Ar însemna să limitezi prețul și la îngrășăminte, care la râdul lor este determinat de prețul gazului natural. Nu poți cere unor firme să lucreze în pierdere doar din populism. Trebuie ajutată populația cu venituri mici prin alte forme de protecție. (…) Cert este că pentru un timp va trebuie să ne obișnuim cu prețuri mai mari decât în trecut la cereale și nu numai”, mai crede Beznea, referindu-se și el la efectele unei eventuale plafonări de prețuri.