Preţurile la electricitate au crescut pe toate pieţele din România în primul trimestru. Care sunt explicaţiile
Preţurile la energia electrică din primul trimestru al acestui an sunt mult mai mari decât cele din acelaşi trimestru al anului trecut, pe toate pieţele: spot (Piaţa pentru Ziua Următoare-PZU), pieţele de contracte bilaterale (PCCB) şi piaţa de echilibrare, arată datele Transelectrica.
Media de preţ calculată de operatorul de transport şi sistem pentru toate pieţele a fost cu 100 de lei/MWh mai mare decât în urmă cu un an, ajungând la 299 de lei/MWh. Pe pieţele de contracte bilaterale creşterea a fost de 36%, pe spot de 56%, iar în piaţa de echilibrare preţul a crescut de 2,5 ori, ca urmare a ordinului ANRE care a eliminat, din toamna ecarrtul dintre preţurile maxime şi cele minime, ale cărui efecte le puteţi citi AICI.
Cauzele sunt multiple, şi le puteţi vedea detaliat mai jos. Pe scurt, creşterea preţurilor certificatelor de emisii, deficitul de energie al ţării care a condus la importuri în creştere şi creşterea preţurilor la nivel european.
Iată, în detaliu, explicaţiile Transelectrica:
„Din analiza evoluţiei preţului mediu aferente contractelor la termen în perioada 2018 – 2019 se observă o tendinţă clar crescătoare, cu pantă pozitivă, fără oscilaţii, a preţului înregistrat din 2018. Ȋn plus, ofertele de vânzare energie pe PCCB au fost mult mai reduse cantitativ faţă de ofertele de cumpărare existente, ceea ce face ca cererea să depăşească net oferta şi preţul de închidere al licitaţiilor să fie mai ridicat.
Această tendinţă de creştere a preţului este justificată prin creşterea preţului certificatelor pentru emisiile de gaze cu efect de seră (ETS), cu 120% de la începutul anului 2018. De la data de 1 ianuarie 2019 a intrat în vigoare „Rezerva pentru stabilitatea pieţei” (MSR), care impune un număr limită de certificate pentru emisiile de gaze cu efect de seră. Această măsură a afectat în principal centralele producătoare de energie pe bază de cărbune, care în multe cazuri stabilesc preţul marginal al pieţei.
Acest lucru s-a reflectat în preţul mediu al contractelor încheiate pe această piaţă cu livrare în trimestrul I 2019, care a fost de 288 lei, cu 36% mai mare decât preţul din trimestrul I al anului 2018.
La nivel european, preţurile sunt afectate de separarea zonei de licitaţie Germania – Austria în două zone distincte, începând cu 1 octombrie 2018. Din analiza preţurilor pe PZU – piaţa care transmite semnalele de preţ – la nivel european, s-a observat o creştere a preţurilor pe trimestrul III faţă de trimestrul II al anului 2018, iar tendinţa este în continuare crescătoare. Preţul mediu de achiziţie a energiei electrice de pe PZU este mai mare în primul trimestru al anului 2019 decât în perioada similară a anului trecut, pe fondul unei cereri care depăşeşte oferta de energie la nivel european.
Ȋn luna ianuarie 2019, România a fost predominant importatoare de energie electrică, în condiţiile indisponibilităţii unor centralele electrice de producere, ceea ce a condus la o creştere semnificativă a preţurilor pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU). Astfel, în luna ianuarie 2019 s-a înregistrat un preţ mediu pe PZU de peste două ori mai mare decât preţul înregistrat în luna ianuarie 2018 iar la nivelul trimestrului I 2019, preţul mediu a fost de 265 lei/MWh, cu 54% mai mare decât preţul înregistrat în perioada similară a anului 2018.
Diferenţa dintre energia electrică efectiv consumată pentru acoperirea CPT şi energia achiziţionată reprezintă dezechilibre care sunt acoperite automat de Piaţa de Echilibrare.
Ȋn anul 2018 s-au eliminat plafoanele care limitau preţul minim şi preţul maxim al energiei de deficit, ceea ce a condus la o creştere semnificativă a preţului mediu pentru achiziţia energiei de deficit.
Astfel luând în considerare prețul mediu total de achiziție pe toate pieţele reiese un preţ mediu de 299 lei/MWh în T1 2019, comparativ cu prețul mediu de achiziție de 194 lei/MWh, în T1 2018″.