La 21 iulie a avut loc o tranzacție foarte interesantă pe una dintre piețele de contracte bilaterale de energie electrică de la București. Romgaz, cel mai mare producător de gaze al țării, dar care operează și vechea termocentrală Iernut, a scos la vânzare un pachet de energie electrică de 50 MW bandă, cu livrare în luna septembrie a acestui an. Prețul cerut este imens: 1.900 de lei/MWh, dar doi furnizori mari au venit cu oferte de răspuns, așa că Romgaz și-a vândut toată energia cu livrare în septembrie la fabulosul preț de 2.150 lei/MWh. Electrica Furnizare a plătit acest preț pentru 21,6 GWh de energie, iar restul de 14,4 GWh a ajus la E.On Energie România, care a plătit același preț, 2.150 de lei/MWh.
De ce este interesantă această tranzacție
În primul rând din cauza prețului. Vorbim despre o cantitate de energie cu livrare peste o lună, iar prețul pentru energia bandă este de circa două ori mai mare decât media prețului pieței spot din ultima lună (iunie-1.138 lei/MWh). Așadar, cei doi furnizori au dorit neapărat să își asigure această energie, fără să mai “stea” la spot – lucru care comportă riscuri, deși este posibil să fi făcut o afacere proastă – este posibil ca în august media din PZU să fie mai mică de 2.150 de lei/MWh, cât au plătit ei pentru energia vândută de Romgaz. Dacă prețul din spot va fi mai mare, au făcut o afacere bună.
În al doilea rând din cauza politicii fiecărei părți. Furnizorii au plătit acest preț probabil pentru că nu au energie suficientă pentru consumul clienților lor din luna septembrie, și se pune întrebarea de ce – totuși mai este doar o lună până la momentul livrării. În al doilea rând, desigur, politica Romgaz este de a-și maximiza veniturile, dar nu putem să nu ne întrebăm de ce, dacă avea energie disponibilă penru septembrie, nu a scos-o mai devreme la vânzare, în condițiile în care furnizorii se tot plâng de deficitul de energie din piață, care nu le permite să facă achizițiile la timp.
Ordonanța de plafonare a prețurilor la client duce prețurile sus?
Până la 1 aprilie 2023, piața de energie funcționează guvernată de OUG 27/2022, care plafonează prețurile la consumator, dar are o prevedere: recunoaște integral toate costurile de achiziție cu energia ale furnizorilor, statul obligându-se să returneze diferența integrală dintre costul de achiziție și plafon.
Așadar, furnizorul nu trebuie să-și bată prea tare capul să caute să cumpere energie mai ieftină din moment ce statul va deconta în teorie oricât. Iar producătorul știe acest lucru, și scoate la vânzare la preț cât de mare poate, pentru că are șanse foarte mari să o vândă. În plus, își maximizează prețul și pentru acoperi cât poate cheltuiala cu impozitul suplimentar: pentru orice preț peste 450 de lei/MWh plătește “windfall tax”, de 80% către stat.