Prețurile negative la energie electrică revin în România. Minus 20 de lei/MWh sâmbătă după-amiază în piața spot

Pe fondul unui consum mai redus, de week-end, dar și a unei creșteri a producției de energie în ultimele zile, și la noi și în Europa, ajungem din nou să înregistrăm prețuri negative la energie electrică în piața spot.  
Mihai Nicuţ - vin, 20 sept. 2024, 21:09
Prețurile negative la energie electrică revin în România. Minus 20 de lei/MWh sâmbătă după-amiază în piața spot

După mai multe luni în care fenomenul prețurilor negative la energie electrică, ce a afectat destul de mult piețele occidentale în acest an, nu a mai fost observat în România, iată că în acest week-end piața spot de energie electrică de la noi arată prețuri cu minus. Astfel, pentru ziua de livrare sâmbătă, 21 septembrie, în trei intervale orare de după-amiază (orele 13-15), prețul orar spot al al energiei electrice este negativ, cu cel mai mare nivel la ora 15.00, de mius 19,65 lei/MWh.

În acele ore, prin mecanismul de cuplare a piețelor spot, România importă masiv energie din rețeaua ungară si exportă puțin mai mult în rețeaua bulgară (la ora cu cel mai mare preț negativ intră 2.148 MW din Ungaria și ies 2.175 MW în Bulgaria. Semn că, probabil, “segregarea” piețelor din Balcani, care practic se decuplaseră de cele din Europa Occidetală, ceea ce s-a tradus prin prețuri mult mai mari în piața spot din zona noastră în ultimele două luni, este posibil să se fi încheiat.

Prețurile sunt așadar mult mai apropiate. Prețul mediu al pieței spot din Germania (unde prețul este negativ la aceeași oră ca și în România, cel mai probabil ca urmare a aportului suplimentar semificativ al fotovoltaicului) este, sâmbătă, la nivel de medie a zilei, de 70 de euro/MWh. În Austria, țară cu o putermică componentă hidro – a plouat mult în Europa Cetrală zilele trecute, prețul este de 64 de euro, în Ungaria se ajunge la 76 de euro, iar la noi și în Bulgaria (unde un reactor nuclear este oprit), prețul este de 77 de euro.

Componenta locală ajută și ea la scăderea prețului spot, cel puțin într-o zi de week-end, cu consum mai mic. Astfel, la nivel de zi, prognoza de producție medie a eolienelor și fotovoltaicelor este, la noi, de peste 1.200 MW pentru vânt și soare, ca medie a zilei, pentru sâmbătă, la care sa adaugă creșterea producției în hidrocentrale mai ales, dar și finalizarea mentenanței la unele grupuri pe gaze. Astfel, după multă vreme, în ultimele zile România este exportator net de energie electrică, cu solduri pozitive care s-s-au apropiat și de 1.800 MW putere orară vineri aproape de prânz.

Totuși, prețul coboară pe negativ doar în orele cu producție fotovoltaică mare, pentru câ în orele de vârf de seară prețul depășește 1.000 de lei/MWh. Graficul cu prețurile orare, publicat de OPCOM, mai jos:

Număr record de ore cu prețuri negative în Europa

Prețurile energiei electrice în Europa au scăzut sub zero pentru un număr record de ore în acest an, deoarece dezvoltarea rapidă a producției de energie solară și eoliană depășește capacitatea continentului de a cosuma excesul de aprovizionare cu energie electrică în aumite momente, potrivit unei analize recente a FT.

Astfel, conform companiei de consultanță ICIS, în primele opt luni ale anului, prețurile la electricitate au scăzut în teritoriu negativ timp de 7.841 de ore pe continent, în unele cazuri prețurile coborând sub minus 20 euro pe megawatt/oră.

În ultimii cinci ani, capacitatea totală a parcurilor solare din Europa a crescut de peste două ori, de la 127 GW la 301 GW, în timp ce capacitatea eoliană a crescut de la 188 GW la 279 GW, potrivit think-tank-ului Ember.

Această creștere a contribuit la reducerea dependenței de combustibilii fosili și la reducerea emisiilor, producția din fermele eoliene și solare din Europa depășind-o pentru prima dată pe cea a centralelor electrice pe bază de combustibili fosili în prima jumătate a acestui an.

Cu toate acestea, bateriile și alte opțiuni de stocare sau flexibilitate nu s-au dezvoltat la fel de rapid, ceea ce înseamnă că există din ce în ce mai multe perioade în care producătorii plătesc de fapt consumatorii pentru a consuma excesul de energie electrică. De asemenea, cererea de energie electrică în Europa nu și-a revenit încă pe deplin de la criza energetică care a început la sfârșitul anului 2021 și care a condus la închiderea fabricilor, notează FT.

Situația este exacerbată de schemele de sprijin guvernamental care au fost introduse inițial pentru a ajuta la accelerarea tranziției către energiile regenerabile, au declarat analiștii citați de FT.

Te-ar mai putea interesa și
Holde Agri Invest raportează o pierdere netă de 12,2 milioane de lei în primele șase luni din an, mai mare cu 40% față de primul semestru din 2023
Holde Agri Invest raportează o pierdere netă de 12,2 milioane de lei în primele șase luni din an, mai mare cu 40% față ...
Compania Holde Agri Invest SA, unul dintre cei mai mari operatori de terenuri agricole din România, raportează venituri de 62,5 milioane de lei în primul semestru din 2024, în creștere cu 13%......
Undă verde pentru emisiunea de obligațiuni de 1,5 miliarde de euro a Romgaz. Banii vor fi folosiți pentru extracția gazelor din Marea Neagră
Undă verde pentru emisiunea de obligațiuni de 1,5 miliarde de euro a Romgaz. Banii vor fi folosiți pentru extracția gazelor ...
Prospectul programului de obligațiuni corporative de 1,5 miliarde de euro al companiei de stat Romgaz, cel mai mare producător ...
Turcia impune condiții stricte importurilor de autoturisme hibride plug-in din mai multe țări
Turcia impune condiții stricte importurilor de autoturisme hibride plug-in din mai multe țări
Ministerul Comerţului din Turcia a impus condiţii stricte la importurile de vehicule hibride plug-in din unele ţări, ...
Mihaela Neagu, proprietara Fabricii de Zahăr Luduș: În România nu există cerere de melasă și borhot
Mihaela Neagu, proprietara Fabricii de Zahăr Luduș: În România nu există cerere de melasă și borhot
De câteva zile, Fabrica de Zahăr Premium Luduș, din județul Mureș, a dat startul campaniei de procesare a sfeclei de ...